Liberalii bistriţeni atacă Formaţiunea lui Tăriceanu în instanţă

Partidul Liberal-Reformator (PLR) se pregăteşte pentru fuziunea cu Partidul Conservator (PC), noua formaţiune politică urmând a se denumi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). Planurile de fuziune sunt foarte ciudate, în condiţiile în care PLR nu este înscris încă în Registrul Partidelor Politice, chiar dacă a câştigat, având ca titular Partidul Naţional al Mediului (PNM), o primă rundă în instanţă.

PNL Bistriţa-Năsăud, intervenient în dosarul în care PNM a cerut odată cu acceptarea modificării statutului partidului şi schimbarea denumirii în PLR, a atacat în apel sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

În dosarul care s-a judecat la Tribunalul Bucureşti, cap de listă estePartidul Naţional al Mediului, prin „reprezentat legal preşedinte ANUŢOIU IONICĂ”, formaţiune politică ce a solicitat instanţei încuviinţarea modificării statutului partidului şi totodată schimbarea denumirii în Partidul Liberal Reformator.

Intervenient în acest dosar a fost PNL Bistriţa-Năsăud care a solicitat instanţei să respingă cererile formulate de PNM.

După cinci termene de judecată, instanţa a admisînsă, la finele lunii martie, cererea de modificarea Statutului şi a Programului Partidului, intervenite conform celor hotărâte în cadrul Congresului Extraordinar al Partidului Naţional al Mediului din 19.12.2014.Decizia nu a fost definitivă astfel că ea a fost atacată în apel de PNL Bistriţa-Năsăud, în luna mai. Drept urmare, noul statut şi modificările intervenite în baza acestuia, inclusiv denumirea de Partidul Liberal Reformator vor putea fi înscrise în Registrul Partidelor Politice doar atunci când instanţa va pronunţa o sentinţă definitivă şi irevocabilă.

„Anulează ca nesemnată cererea de intervenţie înregistrată la data de 25.02.2015. Admite în principiu cererea de intervenţie formulată de Partidul Naţional Liberal Filiala Bistriţa-Năsăud. Respinge cererea de înscriere în fals. Admite cererea principală. Încuviinţează modificarea Statutului şi a Programului Partidului, intervenite conform celor hotărâte în cadrul Congresului Extraordinar al Partidului Naţional al Mediului din 19.12.2014. Dispune înscrierea modificărilor în Registrul Partidelor Politice. Cu apel în 5 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30.03.2015”, este sentinţa pronunţată de magistraţii Tribunalului Bucureşti.

Liberalii bistriţeni au atacat sentinţa Tribunalului Bucureşti în apel.

Modificarea „în tot” a sentinţei tribunalului

În cererea de admitere a apelului prin care PNL atacă sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, se solicită „modificarea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii cererii principale formulate de către reclamantul intimat Partidul Naţional al Mediului ca fiind nefondată, şi admiterea în tot a cererii de intervenţie formulată de subscrisul, ca fiind întemeiată.

PNL BN motivează faptul că „Potrivit dispoziţiilor art. 480 alin 3 cod procciv în cazul în care se constată că, în mod greşit,prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare”.

Instanţa nu s-a pronunţat pe fond

Totodată, în acelaşi document se mai precizează că „instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra excepţiei invocate, aspect care echivalează cu o nepronunţare asupra fondului cauzei în sens larg, prin omisiunea pronunţării asupra unei apărări esenţiale formulate de către subscrisul intervenient”.

„Apreciam că, omiţând a se pronunţa asupra excepţiei invocate de către  subscrisul, echivalează cu nepronunţarea asupra fondului cauzei, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art 174 şi următoarele din Codul de procedură civilă, pronunţând o hotărâre susceptibilă de a fi anulare.

Prin aceasta a fost cauzată subscrisului o vătămare prin nesoluţionarea practic în fond a pricinii.

Astfel, neanalizând în niciun mod  a excepţiei invocate instanţa de fond ne-a sancţionat în realitate cu decăderea din dreptul de a invoca excepţii ca parte componentă a dreptului nostru la o procedură echitabilă, fără să motiveze care sunt argumentele aplicării acestei sancţiuni”, se arată în cererea de admitere a apelului de către PNL BN.

La Congresul extraordinar al PNM nu s-a votat modificarea statutului PNM

Filiala liberală de Bistriţa-Năsăud mai arată în acelaşi document faptul că dintr-un document al PNM depus la dosarul de fond reiese faptul că „Congresul Extraordinar a aprobat acordul politic, semnat la data de 24.06.2014, între reprezentanţii Partidului Naţional al Mediului şi reprezentanţii Grupului de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale ( GIPIL)

Scopul rezoluţiei a fost aprobarea Acordului Politic prin care se reunesc proiectele politice ale PNL şi GIPIL care va fi consfinţit prin adoptarea de către congres, a unui nou statut care implică:

-Schimbarea denumirii în Partidul Liberal Reformator;

-Schimbarea semnului permanent al partidului;

-Schimbarea adresei sediului central al partidului;

-Extinderea filialelor teritoriale la nivel naţional;

-Organizarea de alegeri pentru structurile de conducere ale PLR”, document care este valabil doar pentru un ciclu electoral.

„Modificarea statutului, a denumirii şi a programului politic nu se pot face doar pe durata unui ciclu electoral. Aceste modificări au caracter nelimitat şi orice modificări ulterioare se fac cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în Legea 14/2003 privind partidele politice.

Dispoziţiilor art. 32  alin. 1 şi 2 din Legea 14/2003 privind partidele politice prevăd că partidele politice pot realiza şi alte forme de asociere cu formaţiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune. În protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor menţiona denumirea, semnul permanent – dacă este cazul -, organizaţiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare şi factorii de decizie şi acesta va fi depus la Tribunalul Bucureşti, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

Or, aşa cum rezultă din dispoziţiile legale mai sus enunţate această asociere între PNM şi GIPILpoate să-şi stabilească denumire şi semn permanent dar nu poate avea ca efect schimbarea denumirii unui partid politic, a semnului permanent şi cu atât mai puţin schimbarea statutului partidului politic.

Apreciem că, aceasta a fost şi manifestarea de voinţă a delegaţilor, dacă aceştia au existat,  la Congres din moment ce  au votat ca acordul politic să fie valabil pe durata unui ciclu electoral şi nu au votat ca acest acord să ducă la modificarea statutului PNM”, mai arată PNL în documentul prin care atacă sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti.