O femeie care a fost angajată la Leoni mai bine de 15 ani acuză compania că a terorizat-o, inclusiv cu sancțiuni disciplinare, care în cele din urmă au dus la desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Dacă în cazul sancțiunilor disciplinare judecătorii i-au dat dreptate și-au obligat Leoni să-i plătească salarii pentru câteva luni bune, în cazul despăgubirilor record cerute de femeie judecătorii n-au mai fost atât de darnici.
Nu există angajat cu care Leoni să se „lupte” mai aprig decât Mirela Păiuș, o femeie care a lucrat la producătorul neamț mai bine de 15 ani. Pe rolurile instanțelor bistrițene și clujene au fost înregistrate peste 10 dosare pe civil! Toate au fost intentate producătorului neamț, la care femeia a fost angajată.
În toamna anului trecut, Gazeta de Bistrița prezenta unul dintre procesele aflate pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud deschis de Mirela Păiuș. Femeia cerea anularea deciziei de aplicare a sancțiunii disciplinare din luna februarie a anului trecut, în urma căreia i-a fost desfăcut disciplinar contractul de muncă.
Aceasta mai solicita fostului angajator să plătească salariile pe care aceasta le-ar fi încasat până la rămânerea definitivă a sentinței, plata sumei de un milion de euro sub formă de daune morale și încă 150.000 de euro, tot sub formă de daune.
Femeia susținea că a fost supusă activității de „mobbing” încă din anul 2003, când s-a angajat și până în 2019, când ar fi cedat presiunilor. În 1 octombrie 2019, aceasta depunea și o plângere la poliție în acest sens.
„Mobbing” este un termen englezesc și definește exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de muncă. Acțiunile care intră în această categorie sunt atacurile la demnitatea persoanei prin violență verbală sau fizică, insulte sau răspândirea de informații neadevărate despre persoana șicanată, cu scopul de a o izola și chinui.
Tratamentul de „haită” ar fi cauzat probleme psihice
La procesul prezentat și de Gazeta de Bistrița, femeia a susținut că una dintre metodele prin care ar fi fost terorizată de șefii din Leoni a fost multitudinea de sancțiuni disciplinare, pentru toate motivele posibile. Acestea nu erau radiate la trecerea într-un nou an calendaristic, cum era normal. Majoritatea sancțiunilor disciplinare, inclusiv cea care a dus la desfacerea contractului său de muncă au vizat absențe nemotivate.
Tot atunci, femeia a susținut că a fost mutată în alt sector și pusă să desfășoare o altă activitate pentru care nu fusese instruită în prealabil. În urma acestui tratament din partea angajatorului și colegilor, femeia spune că s-ar fi îmbolnăvit psihic. Este vorba despre o tulburare psihotică predominant delirantă, potrivit unei scrisori medicale depuse la dosar.
Rămasă fără un loc de muncă, femeia spune că a avut probleme financiare, întreținându-și singură fiicele minore.
În cele din urmă, în parte, femeia a obținut ce a cerut în instanță. Judecătorii au hotărât să anuleze ultima sancțiune care a și dus la concedierea femeii. De asemenea, cei de la Leoni au fost obligați să plătească femeii o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data emiterii deciziei anulate și până la data rămânerii definitive a acestei hotărâri. Apelurile formulate de părți au fost respinse de către Curtea de Apel Cluj, astfel că decizia a rămas definitivă.
Femeia a primit salariile pentru jumătate de an. Nu a primit însă și despăgubirile uriașe pe care le cerea, care ajungeau la un milion de euro. La rămânerea definitivă a sentinței, mai exact în luna noiembrie a anului trecut au încetat și raporturile de muncă.
După ce a câștigat câteva salarii în instanță a continuat cu procesele
La o lună de la decizia definitivă dată de Curtea de Apel Cluj, adică în luna decembrie a anului trecut, Mirela Păiuș mai deschide un dosar, la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Păiuș Mirela cere instanței să oblige Leoni să plătească daune interese compensatorii rezultate din neexecutarea contractului individual de muncă. Aceasta cerea daune compensatorii de 499.000 de lei. Culmea, la data la care femeia deschide procesul, raporturile de muncă erau deja încheiate.
De data aceasta n-a mai avut atâta noroc, iar în luna iunie a acestui an, Tribunalul Bistrița-Năsăud a hotărât să-i respingă pretențiile și o obligă să plătească 2.000 de lei cheltuieli de judecată fostului său angajator.
„Pentru angajarea răspunderii patrimoniale este așadar necesar a fi întrunite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul vinovat de paguba suferită de angajat, existența faptei ilicite și personale a angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, prejudiciul material sau moral cauzat salariatului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția angajatorului”, sunt de părere judecătorii, potrivit motivării sentinței pronunțate.
Judecătorii spun că pe lângă faptul că femeia nu mai era angajata producătorului neamț la data înregistrării dosarului, nici n-a reușit să demonstreze că angajatorul a comis vreo faptă ilicită. Femeia susținea faptul că ar fi fost detașată nejustificat și fără respectarea contractului de muncă.
„Nu s-a demonstrat în mod cert că intimata angajator a comis vreo faptă ilicită imputabilă de natură să conducă la acordarea de daune interese compensatorii ori/și moratorii reclamantei. Sub acest aspect, instanța arată că nu s-au dovedit susținerile intimatei din acțiunea formulată privind mutarea acesteia la altă unitate din cadrul pârâtei ar fi fost efectuată nelegal sau cu încălcarea prevederilor din CCM, astfel că aserțiunile acesteia din motivarea acțiunii precizate sunt lipsite de fundament probator. Mai trebuie reținut faptul că o atare măsură ar fi trebuit contestată de către reclamantă în termen de 30 de zile de la luarea acesteia, iar nu să aștepte să înceteze raporturile de muncă și să invoce diferite pretinse nereguli în legătură cu încheierea sau executarea contractului de muncă, așa cum urmărește reclamanta prin prezenta acțiune”, mai spun judecătorii.
Detașarea la care se referă femeia ar fi avut loc înainte de anul 2017, astfel că pretențiile bănești anterioare acestei date se prescriu.
„Având în vedere aceste considerente, tribunalul admite excepția prescripției dreptului material la acțiune în ce privește pretențiile bănești anterioare datei de 18.06. 2017 și va respinge ca prescrise aceste pretenții din acțiunea formulată și pe fondul cauzei va respinge ca nefondate celelalte pretenții din acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta”, mai precizează instanța.
La mai bine de o lună de la sentință, Mirela Păiuș a și atacat sentința, astfel că decizia finală urmează să o dea Curtea de Apel Cluj.
