Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a pierdut procesul de revizuire a sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul în care instituţia condusă de Radu Moldovan a fost dată în judecată de Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene din cauza anulării ilegale a unei dispoziţii semnată în 2012 de preşedintele CJ BN prin care s-a dispus restituirea imobilelor de pe Bulevardul Independenţei din Bistriţa în care funcţionează secţia de ORL a Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud.
La scurt timp după ce în 2012 a ajuns la conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, mai precis pe data de 25 iunie 2012, Radu Moldovan a semnat o dispoziţie – nr. 143/25.06.2012 – prin care recunoştea Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene calitatea de urmaş al vechii asociaţii grănicereşti şi totodată dispunea restituirea imobilelor revendicate.
Un an şi jumătate mai târziu însă, în decembrie 2013, prin dispoziţia nr. 305/18.12.2013, Radu Moldovan anula dispoziţia 143, întrucât administraţia judeţeană ar fi intrat în posesia unor documente din care reieşea faptul că imobilele de pe Bulevardul Independenţei revendicate de grăniceri ar fi fost preluate de către stat în anul 1936, ca urmare a unor datorii ale Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene, şi astfel nu s-ar mai fi încadrat în prevederile Legii nr.10/2001, în baza căreia puteau fi revendicate doar imobilele confiscate de regimul comunist după 1945.
Fiindcă ultima dispoziţie a preşedintelui CJ BN a rămas bătută în cuie, UCGN a acţionat administraţia judeţeană în instanţă, dosarul fiind judecat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Aici însă, grănicerii au pierdut, cererea de chemare în judecată fiindu-le respinsă. Mai mult decât atât, instanţa a obligat UCGN să plătească Consiliului Judeţean nu mai puţin de 10.302 lei, cheltuieli de judecată.
UCGN a pierdut la Bistriţa, însă a învins la Cluj
UCGN a atacat sentinţa tribunalului la Curtea de Apel Cluj, instanţă care a hotărât exact invers faţă de ceea ce au hotărât magistraţii bistriţeni, şi anume că, cea de a doua dispoziţie semnată de preşedintele Radu Moldovan, care o anula pe prima, nu este valabilă. Adică este nulă! Prin urmare, dispoziţia din 2012, prin care Consiliul Judeţean recunoştea calitatea de persoană îndreptăţită pentru a beneficia de măsuri reparatorii pentru imobilele situate pe Bulevardul Independenţei din municipiul Bistriţa, rămâne în vigoare, întrucât aceasta nu putea fi anulată printr-o altă dispoziţie a preşedintelui CJ BN, ci doar de către instanţa de judecată.
„Prin dispoziţia 143/25.06.2012 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, i-a fost recunoscută reclamantei ÎN MOD EXPLICIT calitatea de persoană îndreptăţită pentru a beneficia de măsuri reparatorii pentru imobilele construcţii şi teren înscrise în CF nr. 4335 nr. top 2083, 2084, 2085, iar pentru argumentele arătate cu ocazia analizării apelului reclamantei, pârâtul nu mai poate reveni asupra acestei recunoaşteri, prin emiterea unei noi dispoziţii şi nici prin contestarea ulterioară a acestei calităţi, în cadrul prezentului litigiu”, se preciza în sentinţa civilă a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în luna septembrie a acestui an.
A cerut revizuire sentinţei Curţii de Apel. Au primit lecţii de drept
Imediat după ce a primit comunicarea instanţei, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a deschis o nouă acţiune în instanţă prin care a solicitat revizuirea cauzei. Dacă prin motivarea sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Cluj în luna septembrie instituţia bistriţeană şi-a luat-o urât peste nas, ca de altfel şi judecătorii de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud care au judecat cauza, CJ BN nu a scăpat „ieftin” nici a doua oară, fiindcă a mai luat o lecţie de drept.
Potrivit instanţei revizuirea trebuie, conform legii, să aibă în vedere „ipoteza în care instanţa «s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut», adică s-a pronunţat asupra unei cereri cu care nu a fost legal investită, iar nu asupra unora dintre motivele invocate în susţinerea acestei cereri”.
„Prin sintagma «lucrul cerut» se înţelege acea cerere sau acele cereri cu care reclamantul a investit în mod procedural instanţa – şi care, de principiu, au fost deduse judecăţii prin cererea introductivă de instanţă -, care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia şi au stabilit obiectul dedus judecăţii.
Prin urmare, prin «lucrul cerut» se înţelege obiectul cererii deduse judecăţii, iar nu motivele invocate în susţinerea acestei cereri.
Pe cale de consecinţă, pentru a se putea reţine «pronunţarea asupra unui lucru care nu s-a cerut», trebuie să ne raportăm la pretenţiile formulate de părţi în cadrul litigiului, la obiectul cererii de chemare în judecată, la obiectul pretenţiei cu care reclamantul a investit instanţa”, precizează magistraţii Curţii de Apel Cluj în motivare.
Astfel, instanţa care a judecat cererea de revizuire a cauzei arată că obiectul dedus judecăţii l-a constituit plângerea formulată de Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene împotriva dispoziţiei din 2013 a preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, plângere prin care s-a solicitat anularea respectivei dispoziţii şi restituirea în natură sau echivalent bănesc a imobilelor de pe Bulevardul Independenţei din Bistriţa.
„Indiferent care sunt motivele pe care reclamantul şi-a întemeiat cererea de «anulare a Dispoziţiei nr. 305/18.12.2013», instanţa era ţinută să se pronunţe asupra cererii de anulare pentru că acesta era obiectul litigiului cu care a fost investită, adică, acesta este «lucrul cerut» -, iar nu asupra fiecăruia din argumentele ori asupra fiecăruia dintre motivele invocate în susţinerea acestei cereri.
Cu alte cuvinte, atunci când instanţa se pronunţă asupra lucrului cerut, ea nu este obligată să analizeze distinct fiecare din argumentele pe care partea le-a invocat pentru a justifica temeinicia pretenţiei solicitate.
Or, tocmai acest aspect se invocă de către revizuient (n. r. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud), şi anume, faptul că instanţa de apel s-ar fi pronunţat asupra unui dintre motivele invocate în susţinerea «lucrul cerut», respectiv asupra unui dintre temeiurile invocate ca motiv pentru a justifica temeinicia cererii de anulare a Dispoziţiei nr. 305/18.12.2013”, arată magistraţii Curţii de Apel Cluj, care, pe cale de consecinţă, a constatat că în cauză nu este incident motivul de revizuire prevăzut de lege.
Totodată, instanţa a mai subliniat că, în ceea ce priveşte apelul judecat de instanţa Curţii de Apel Cluj, aceasta trebuia să se pronunţe asupra obiectului acestuia şi nicidecum de motivele invocate în motivarea apelului.
„Apelul reclamantei (n. r. – Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene) a avut ca obiect anularea sentinţei civile nr. 420/2016 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, schimbarea în tot a sentinţei apelate şi admiterea cererii introductive.
În consecinţă, decizia revizuită a soluţionat exact ceea ce s-a cerut şi nimic mai mult, astfel că, este întru totul respectat principiul disponibilităţii invocat de revizuient.
Ceea ce se invocă prin cererea de revizuire vizează motivele pe care se întemeiază soluţia instanţei de apel şi nu obiectul cererii cu care a fost investită instanţa de fond şi cea de apel.
În speţă, ar fi fost incident acest motiv de revizuire dacă instanţa de apel nu s-ar fi pronunţat deloc prin dispozitivul deciziei asupra apelului revizuientului, respectiv, ar fi omis cu desăvârşire să se pronunţe asupra acestui apel.
Or, instanţa de apel s-a pronunţat asupra apelurilor părţilor, prin chiar dispozitivul deciziei atacate prin prezenta revizuire”, arată în motivare magistraţii care au judecat cererea de revizuire a sentinţei pronunţată în luna septembrie de Curtea de Apel Cluj.
Disputa dintre administraţia judeţeană bistriţeană şi Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene nu este însă finalizată, deoarece Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a depus, tot la Curtea de Apel Cluj, o contestaţie în anulare a sentinţei pronunţată în septembrie de magistraţii clujeni cu privire la anularea Dispoziţiei nr. 305/18.12.2013 semnată de preşedintele Radu Moldovan.
