Gunoaiele județului produc profituri frumușele, iar acest lucru o știu foarte bine firmele care acționează în acest domeniu. Acest lucru este valabil atâta timp cât statul pompează bani în tine, în urma unor contracte de prestări servicii. Dacă Vitalia și Supercom, SRL-urile care au acaparat județul, fac profituri frumușele, Urbana, care a cam dispărut din peisaj și a rămas doar cu salubritatea stradală din Năsăud, înregistrează datorii la stat de aproape două milioane de lei.
Deșeurile produc neplăceri, dar și bani și nu puțini! O demonstrează profiturile substanțiale ale firmelor care se ocupă de gunoaiele din diferite zone ale țării. Profitul este însă legat direct de stat. Cum? Ei bine, cele mai mari profituri le fac firmele care prestează servicii pentru unități administrativ-teritoriale.
În Bistrița-Năsăud gestionarea deșeurilor este puțin împărțită. De colectarea efectivă se ocupă Supercom, care a câștigat contractul de colectare a deșeurilor în primăvara lui 2019. Supercom va aduna deșeurile din județ 60 de luni (adică încă aproape 4 ani).
O altă firmă care se ocupă de deșeurile județului este Vitalia, care momentan gestionează depozitul de deșeuri de la Tărpiu, după ce până să preia Supercom serviciul, asigura și colectarea deșeurilor. Cei de la Vitalia au câștigat contractul de administrare al depozitului de deșeuri de la Tărpiu în 2013 pe nu mai puțin de 20 de ani!
Tot Supercom se ocupă și de salubritatea stradală din municipiul Bistrița. Contractul pentru serviciile de salubritate stradală a fost câștigat în 2016 și se întinde pe 8 ani.
O altă firmă prezentă în toată această caracatiță a gunoaielor este defuncta Urbana, care asigură salubrizarea stradală în orașul Năsăud. Sângeorz-Băi are propriul serviciu care asigură salubritatea, la fel și Beclean. Totuși vin semnale și de la Sângeorz-Băi că și-ar dori externalizarea serviciilor în viitorul foarte apropiat.
Rămasă doar cu curățenia din Năsăud, Urbana are datorii serioase la stat
Dintre cele trei firme care asigură servicii din domeniul colectării și gestionării deșeurilor, două o duc foarte bine, în timp ce a treia a înregistrat serioase datorii la stat. Este vorba despre Urbana SA, care a rămas doar cu salubritatea stradală din Năsăud, contract ce nu prea pare să o ajute să se mențină pe linia de plutire.
Astfel, Urbana, are obligații restante la bugetul de stat de aproape 50.000 de lei, obligații restante la bugetul asigurărilor sociale de stat în valoare de 1,7 milioane de lei. 638.288 reprezintă datorii mai noi, în timp ce mai bine de un milion de lei reprezintă datorii mai vechi. Nu lipsesc nici datoriile la bugetul asigurărilor pentru șomaj, care ajung la 128.310, din care 81.083 sunt mai vechi.
Urbana înregistrează obligații restante și la bugetul asigurărilor de sănătate, valoarea totală a lor trecând de 100.000 de lei, din care mai bine de jumătate reprezintă datorii mai vechi. În total, Urbana, care se află momentan în reorganizare, datorează statului aproape două milioane de lei.
Relația dintre Urbana și Primăria Năsăud a fost tensionată, cel puțin în timpul fostei administrații. În 2018, Urbana SA a chemat în judecată Primăria Năsăud pentru plata serviciilor de salubritate.
În cele din urmă s-au înțeles cu Primăria Năsăud, care a fost de acord să achite în total 71.000 de lei, pentru 6 luni, reprezentând diferența dintre prețul prevăzut pentru lucrările de salubritate efectuate de societatea Urbana și părțile convenite de părți pe baza expertizei judiciare efectuate în cauză și a expertizei extrajudiciare efectuate la solicitarea Orașului Năsăud. Acum ani buni, Urbana a asigurat salubritatea stradală și în Bistrița, însă ultima licitație organizată de Primărie a fost câștigată de Supercom.
Pentru anul trecut, Urbana SA a raportat o cifră de afaceri de 996.792 de lei și pierderi de peste 350.000 de lei. Datoriile ajungea anul trecut la 788.159 de lei. Anul trecut, Urbana avea 24 de angajați, în condițiile în care în 2015 numărul acestora trecea de 100.
În 2015, Urbana avea o cifră de afaceri de 4,6 milioane de lei și încă era pe profit, deși era modest. Nu lipseau datoriile, care se apropiau de un milion de lei. În 2014 cifra de afaceri era dublă, trecând de 8,5 milioane de lei, iar profitul se apropia de jumătate de milion de lei.
Cel mai bun an pare să fie 2013, când cifra de afaceri sărea de 9 milioane de lei, iar profitul ajungea la 563.064 de lei. Datoriile se apropiau și ele de 800.000 de lei, iar numărul de angajați era aproape de 180.
Vitalia și Supercom, profituri de zeci de milioane
Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor SRL a raportat pentru anul 2019 o cifră de afaceri de 33 de milioane de lei și un profit care se apropia de 3 milioane de lei. Datoriile însă treceau și ele de 10,5 milioane de lei.
În 2018, Vitalia avea o cifră de afaceri de 19,2 milioane de lei și un profit de 202.898 de lei și datorii ce treceau de 12 milioane de lei. Pentru 2017, Vitalia raporta o cifră de afaceri de peste 26 de milioane de lei și un profit care se apropia de două milioane de jumătate de lei. Datoriile însă erau mai mari, apropiindu-se de 13,5 milioane de lei.
Retragerea din colectarea deșeurilor județului pare să fi fost o mișcare economică bună pentru Vitalia, anul 2019 fiind cel mai bun din ultimul deceniu, cu cea mai mare cifră de afaceri înregistrată și cel mai mare profit. De altfel ultimii 3 ani au mers foarte bine, în condițiile în care în 2014 Vitalia raporta pierderi de peste 770.000 de lei.
Supercom deja joacă în altă ligă cu peste 1.900 de angajați și peste 219 milioane de lei cifră de afaceri raportată pentru anul 2019. Și pentru Supercom, anul 2019 pare să fie cel mai buni din ultimul deceniu.
În 2018, Supercom raporta o cifră de afaceri de 183 de milioane de lei, un profit net de 3,2 milioane de lei și datorii de 94 de milioane de lei. În 2017, Supercom avea o cifră de afaceri de 174 de milioane de lei și un profit net de 4,5 milioane de lei. Supercom a trecut de o cifră de afaceri de 200 de milioane în 2019, iar de pragul de 100 de milioane în 2008, când majoritatea firmelor aveau de pierdut din cauza crizei financiare.
Să vedem cam câți bani încasează Supercom doar de la Bistrița. Contractul de concesiune pentru serviciile de salubritate a municipiului semnat în 2016 se întinde pe 8 ani de zile și are o valoare de 54 de milioane de lei. Deși noul primar Ioan Turc era tentat să încheie socotelile cu Supercom din cauza felului cum își fac sau mai bine zis nu-și fac treaba, se pare că șeful firmei de salubritate i-a furat ochii primarului cu promisiuni… printre ele numărându-se și mașinuțe electrice pentru curățarea zonelor aglomerate.
Supercom a mai pus mâna, în 2019, pe contractul de colectare a deșeurilor și transportul lor la depozitul de la Tărpiu. Deși ADI Deșeuri era dispusă să ofere 143,2 milioane de lei fără TVA, Supercom a scăzut valoarea contractului, în urma licitației publice, la sub 50%, adică la 66,3 milioane, fără TVA.
Contractul pe două decenii pe care a pus mâna Vitalia în 2016 are o valoare de 87,6 milioane de lei. Operatorul plătește o redevență trimestrială autorităților, cuantumul său fiind de 20% din valoarea anuală a contractului de concesiune, dar nu mai puțin de 200.000 de euro pe an. Practic, redevența este folosită ca un fond de dezvoltare a proiectului, banii urmând să meargă pe investiții.
