Procesul în care trei femei din Prundu Bârgăului au cerut în instanță anularea autorizației de construcție eliberată de Primăria Prundu Bârgăului afaceristului Cristian Hoalbă, nimeni altul decât nașul primarului Doru Crișan, este pe final la Curtea de Apel Cluj. Pe fond Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate Emiliei Tăut, Victoriei Cireș și Mariei Morariu și a dispus totodată demolarea halei ridicată de Hoalbă.
Aceasta este a doua autorizație de construcție care a fost atacată în instanță de cele trei femei.
În 2017, Cristian Hoalbă a obținut o primă autorizație de construcție pentru a edifica o hală în care să funcționeze un depozit de materiale de construcție. Asta figura în documente, fiindcă în realitate, afaceristul bârgăuan pregătea se pare un service pentru tiruri.
În momentul în care Hoalbă s-a apucat să construiască gardul împrejmuitor pe limita de proprietate, el a intrat puţin şi în proprietatea vecină, fiind încălcate astfel prevederile legii.
Drept urmare, Emilia Tăut şi Victoria Cireş au sesizat administraţia locală din Prundu Bîrgăului cu privire la faptul că lucrările care se efectuează pe terenul vecin le încalcă proprietatea, cerând totodată stoparea lucrărilor. Câteva zile mai târziu, primăria recunoaşte că o porţiune din zidul construit de Hoalbă le încalcă proprietatea însă nu s-a făcut nimic pentru remedierea situaţiei.
În condiţiile în care nimeni le ceruse acordul, în calitate de vecine, pentru demararea investiţiei, după consultarea documentelor aferente proiectului, femeile au constatat că acestea nu erau deloc în regulă.Mai mult, nu exista nici hotărâre de consiliu local privind schimbarea destinaţiei imobilelor proprietatea lui Ioan Cristian Hoalbă – teren şi casă de locuit.
Drept urmare, au ajuns în instanță, unde au cerut, în prima fază, suspendarea și mai apoi anularea autorizației de construcție obținute de Hoalbă. Iar instanța le-a dat dreptate în ambele dosare, atât Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și Curtea de Apel Cluj.
Până să îi fie anulată definitiv prima autorizație de construcție, Hoalbă și-a pregătit din timp următoarele mișcări, dovedind astfel că nu avea de gând să renunțe cu una cu două la investiție.
Astfel, în iulie 2018, apare un act încheiat în fața notarului, din care reiese faptul că SC Brunnestein SRL este de acord ca Hoalbă și soția sa Nicoleta Trufan să construiască hala metalică. Ce se întâmplase de fapt? Anterior acestui act notarial, Hoalbă a renunțat la o suprafață de 32 mp de teren care se află chiar către proprietățile Emiliei Tăut și Victoria Cireș, astfel încât acestea să nu mai fie vecine directe cu proprietatea nașului primarului. Surpriza vine însă de la SC Brunnenstein SRL, noua proprietară a terenului cu pricina, care are drept proprietar pe Nicoleta Trufan, și care are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri. Mai pe românește spus, Hoalbă și soția i-a vândut/donat tot soției terenul respectiv. Cu noul document la purtător, Hoalbă a mers la primărie și a cerut o nouă autorizație de construire, care de fapt era anulată, pentru modificare proiectului în timpul execuției.
A urmat un nou proces, fiindcă Emilia Tăut și Victoria Cireș, și de data aceasta și Maria Morariu, au cerut în instanță, într-o primă fază, suspendarea noii autorizații de construire. Și au câștigat din nou, atât la Bistrița, cât la Cluj, instanțele ajungând la concluzia că actul este nelegal. În plus, instanța a dispus și stoparea lucrărilor, însă Hoalbă nu s-a conformat.
Au cerut anularea și demolarea
Evident, cele trei bârgăuance au solicitat în instanță și anularea celei de-a doua autorizații de construcție, dând în judecată atât pe Hoalbă, cât și Comuna Prundu Bârgăului, Primăria Bistrița – Bârgăului, cât și pe Primarul comunei Prundu Bârgăului. Procesul pe fond, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-a finalizat în iunie anul acesta, cu o sentință favorabilă celor trei femei, în sensul în care instanța a anulat autorizația de construire, dispunând totodată și demolarea construcției. În același timp, instanța a admis lipsa calității procesuale a Comunei Prundu Bârgăului și a Primăriei Prundu Bârgăului.
Dar să vedem cum a motivat instanța bistrițeană hotărârea pronunțată în acest dosar.
“Tribunalul constată că demersul judiciar inițiat de reclamantele Tăut Emilia Adriana, Cireș Victoria Gabriela și Morariu Maria în prezentul dosar are ca scop anularea autorizației de construire nr. 38/27.11.2018 emisă de Primăria comunei Prundu Bârgăului în beneficiul pârâtului Hoalbă Ioan Cristian pentru următoarele lucrări: modificare pe parcursul execuției Hală depozitare și comercializare materiale uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren pe imobilul – teren și construcții – situat în comuna Prundu Bârgăului, în CF nr. xxx, nr. cadastral xxx.
Reclamantele sunt coproprietare ale imobilelor casa de locuit și teren (…) , aflate în imediata vecinătate a construcției autorizate prin actele administrative atacate.
(….) din dosar , rezultă că pârâtul a vândut societății Brunnenstein o parcelă de teren în suprafață de 32 de mp teren înscrisă în CF nr. xxxxx Prundu Bârgăului. Din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că acesta suprafață este situată în partea dreaptă a construcției,obiect al prezentului litigiului, reprezentând de fapt o fâșie de aproximativ un metru lățime față de gardul ce delimitează proprietatea familiei Tăut”, arată instanța bistrițeană în motivare.
Vânzarea terenului, încercare de a eluda dispozițiile legale
Artificiul la care a apelat Holabă, de a “vinde” fâșia de teren firmei soției sale, astfel încât construcția sa să nu mai fie învecinată direct cu proprietățile celor trei femei, este considerată de instanță o eludare a legii.
“Faptul că pârâtul a vândut după anularea autorizației de construire nr. 16 din 29.03.2017 suprafața de 32 de mp, altei persoane în încercarea de a înlătura aparența de vecinătate cu reclamantele nu reprezintă decât o încercare de a eluda dispozițiile legale, situația din teren este aceeași, clădirea construită ( deși s-a anulat prima autorizație, iar a doua a fost suspendată), si-a păstrat amplasamentul și înălțimea. Astfel că, noua autorizație de construire nr.38/27.11.2018 a fost emisă cu încălcarea acestor prevederi, la documentația anexă nu se regăsesc acordurile date în acest sens de reclamante”, se arată în documentul instanței.
Autorizație ilegală
Pe fondul cauzei, tribunalul a ajuns la concluzia că autorizația nu a fost emisă conform legii, astfel că a anulat-o, și a dispus și demolarea construcției ridicată de Hoalbă.
“(…) pârâtul a ridicat o construcție în perioada 2017-2019 în baza autorizației de construire nr .16/29.03.2017, anulată în mod definitiv de instanțele de judecată la data de 15.11.2018, iar ulterior anulării, la data de 27.11.2018 Primarul comunei Bistrița-Bârgăului emite o altă autorizație de construire în beneficiul pârâtului Hoalbă Ioan Cristian pentru următoarele lucrări: modificare pe parcursul execuției Hală depozitare și comercializare materiale uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren pe imobilul – teren și construcții – (…)
Tribunalul apreciază că această autorizație a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr. 50/1991,cu modificările si completările ulterioare .
Astfel, potrivit prevederilor art.7 alin.15 din Legea 50/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare «În situația în care în timpul executării lucrărilor și numai în perioada de valabilitate a autorizației de construire survin modificări de temă privind lucrările de construcții autorizate, care conduc la necesitatea modificării acestora, titularul are obligația de a solicita o nouă autorizație de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.
(15^1) Pentru obținerea unei noi autorizații de construire, potrivit prevederilor alin. (15), solicitantul va depune o nouă documentație tehnică – D.T., elaborată în condițiile modificărilor de temă survenite, urmând ca autoritatea administrației publice locale competente să decidă, după caz:
a) emiterea noii autorizații de construire, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă se înscriu în limitele actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, precum și ale avizelor și acordurilor obținute pentru autorizația de construire inițială;
b) reluarea procedurii de autorizare în condițiile prezentei legi, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă depășesc limitele actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, precum și ale avizelor și acordurilor obținute pentru autorizația de construire inițială».
Documentația trebuie elaborată cu condiția încadrării în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate și în limitele avizelor și acordurilor obținute pentru autorizația inițială.
În cazul de față, pârâtul nu a solicitat în baza art. 28 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 , respectiv art.5 7 alin.3 din Normele de aplicare a Legii 50/1991 care prevede posibilitatea pentru autoritatea administrației publice competente de a lua măsura menținerii construcțiilor realizate fără autorizație de construire și de a emite o autorizație de construire în vederea intrării în legalitate, dar numai cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și anume după o analiză a modului în care construcția corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament și numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate «rezistență mecanică și stabilitate”privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția și pentru cerința esențială de calitate „securitate la incendiu», ci, a solicitat modificare pe parcursul execuției lucrării, astfel că, noua Autorizație nu a fost emisă în baza temeiul de lege mai sus menționat, ci a fost emisă după depunerea documentației prevăzută de art. 7 alin.15 din Legea nr. 50/1991. De altfel, în preambulul AC nr.38/27.11.2018, rezultă că aceasta s-a emis și în baza documentației tehnice – DT pentru autorizarea lucrărilor de construire nr.113/2016, documentație care a stat la baza emiterii primei autorizații. Cum, autorizația emisă inițial (nr. 16/29.03.2017) a fost anulată în mod definitiv de instanța judecătorească ca fiind nelegală (în cadrul dosarului nr. XX al Tribunalului Bistrița-Năsăud, prin sentința civilă nr. 285/2018, deși prevederile art. 7 alin. 15 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții permit emiterea unei autorizații care vizează modificări de temă privind lucrările de construcții autorizate care survin în timpul executării lucrărilor doar în perioada de valabilitate a autorizației de construire, ipoteză ce nu este dată în cauză cât timp, ca efect al anulării autorizației de construire inițiale, nu se mai poate susține că modificările de temă au survenit în perioada de valabilitate a acesteia, reprezintă împrejurări ce duc la anularea actului emis ulterior.
Pe de altă parte din actele și documentele depuse în completare pentru eliberarea Autorizației de construire nr.38/27.11.2018 nu rezultă că au fost îndeplini te cerințelor stabilite prin Sentința civilă nr.285/13.04.2018 respectiv «documentația nu conține suficiente părți scrise și desenate sau sunt insuficient de explicite pentru a clarifica aspecte legate de: retragerile față de limitele laterale și posterioare, în acest sens era necesar un plan de trasare și un plan de situație mai explicit și pe care să fie amplasate și clădirile de pe pacelele învecinate; procentul de ocupare al terenului și coeficientul de utilizare al terenului, era necesar și un breviar de calcul al suprafețelor construcției; amplasarea împrejmuirii și modul în care relaționează cu vecinătățile; lipsește studiul geotehnic; în memoriul tehnic și pe planul de situație sunt menționate, respectiv reprezentate două clădiri care urmează a fi demolate lipsind alte planșe care privesc demolarea lor» , încălcându-se astfel prevederile art. 7 alin. 12 din Legea nr. 50/1991, potrivit cu care «Autorizațiile de construire/desființare se emit numai pe baza unei documentații complete , în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (16)».
Totodată potrivit Regulamentului Local de Urbanism al comunei Prundu Bârgăului, «III. Zonificarea funcțională. Cap. 1 UTR 1 pct. 7. Amplasarea față de limitele laterale și posterioare ale pacelelor pentru toate construcțiile ce se realizează pe o parcelă se impune o distanță minimă față de limitele laterale și față de limita posterioară a acesteia egală cu jumătatea înălțimii la cornișă a clădirii, dar nu mai puțin de 3,0 m , astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic».
Tribunalul reține că în conformitate cu disp. Legii nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, respectiv art. 5 alin. (1) pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile: a) rezistență mecanică și stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate și mediu înconjurător; d) siguranță și accesibilitate în exploatare; e) protecție împotriva zgomotului; f) economie de energie și izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale. Astfel , apare ca justificată temerea reclamantelor în sensul că ridicarea unei hale industriale de depozitare care generează trafic intens, poate avea consecințe privind, mediul și dreptul lor la un mediu sănătos în contextul în care în UTR 9, zonă în care se situează imobilul pe care se edifică construcția hală autorizată sunt reglementate ca utilizări permise doar locuințe individuale conform Planului Urbanistic General și Regulamentului Local de Urbanism) . Astfel este de reținut că dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi ”( art.31 ind.1 alin.1), art.39, 40 și 44, 45 din legea nr.350/2001 stabilind ce anume se înțelege prin „ documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism ” – planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism și regulamentele locale de urbanism avizate și aprobate conform prezentei legi; (…), transpunând la nivelul localităților urbane și rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean. (…)
Or, autoritatea administrației publice competentă să emită autorizația de construire are obligația de a analiza dacă viitoarea construcție corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament în care a fost ridicată și a aplica cu cea mai mare rigurozitate prevederile urbanistice, ceea în speța nu s-a realizat.
În ceea ce privește petitul de demolare tribunalul reține că prevederile art. 8 și art. 18 din Legea 554/2004 instituie un contencios de plină jurisdicție, în cadrul căruia se stabilește repararea pagubei, dispozițiile art. 18 din Legea 554/2004 neputând fi interpretate decât în corelare cu dispozițiile art. 8 din lege. În acest sens, în cadrul mai multor decizii de speță, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra necesității pronunțării instanței de contencios administrativ asupra reparării pagubei în urma anulării actului.
Astfel, în Decizia 2972/2007 se reține că din prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ rezultă că scopul acțiunii în contencios administrativ este anularea actului administrativ atacat, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei cauzate persoanei vătămate prin actul administrativ nelegal, aspecte asupra cărora instanța competentă are obligația să se pronunțe.
Totodată, în cadrul unei alte decizii – Decizia 2037/2005 – aceeași instanță reține că repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii în situația anterioară a victimei, conform principiului de drept restitutio in integrum.
În cadrul prezentului dosar, actul administrativ nelegal este reprezentat de o autorizație de construire, astfel încât, demolarea construcției edificate în baza respectivei autorizații este solicitată de reclamante ca formă de reparare a pagubei, cerere admisibilă în raport cu argumentele de drept mai sus prezentate și care vizează dreptul persoanei vătămate la repararea integrală a prejudiciului produs prin actul administrativ anulat”, se precizează în document.
Hotărârea instanței bistrițene nu a fost definitivă și a fost atacată în recurs la Curtea de Apel Cluj, care la închiderea ediției, nu se pronunțase încă, acest lucru fiind stabilit pentru data de 5 octombrie.
