Sunt aproape 2 ani de când Dănuț Resvanță, numit și “Rambo de Bârgău” a fost trimis în judecată pentru o listă lungă de infracțiuni. Dosarul a ieșit din camera preliminară în aprilie anul trecut, iar la judecata pe fond a intrat abia în august. Cu doar un termen pe lună, procesul poate dura ani buni de zile. Dacă judecătorii îl vor găsi pe Resvanță vinovat de infracțiunile de care este acuzat de procurori, acesta riscă ani buni de închisoare.
Dănuț Dumitru Resvanță este trimis în judecată pentru tentativă la omor calificat, inducere în eroare a organelor judiciare, distrugere, înșelăciune privind asigurările, nerespectare a regimului armelor şi al muniţiilor, dare de mită, fals în declaraţii, şi conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, toate infracțiunile aflate în concurs.
Inculpate în același dosar sunt soția și amanta lui Resvanță: Mihaela Agripina Resvanță, respectiv Angelica Mariana Ianiș. Astfel, cele două femei sunt acuzate de tentativă la omor calificat în forma complicității, înșelăciune privind asigurările în forma complicității morale, distrugere în forma complicităţii, inducere în eroare a organelor judiciare, toate infracţiunile fiind săvârşite în concurs formal şi real.
Povestea incendiului de la casa lui Resvanță este cunoscută în linii mari. Astfel, se știe că, în noaptea de 3-4 iunie 2016, înainte de alegerile locale, la care participa în calitate de candidat la fotoliul de primar al comunei Tureac, acesta alături de cele două femei cu care trăia, și-a incendiat locuința, care anterior fusese supraevaluat și asigurat pentru suma de 325.000 de euro.
În momentul în care a fost incendiat imobilul, în interior se aflau și cei patru copii minori ai individului, procurorii apreciind că prin fapta sa inculpatul putea să producă uciderea minorilor.
În aceeași noapte, Resvanță a tras cu o armă de vânătoare mai multe focuri de armă asupra autoturismului său, pentru ca ulterior să susțină în mod nereal că a fost victima unei tentative la infracțiunea de omor și că persoane necunoscute au executat focuri de armă asupra sa și a familiei sale și i-au incendiat casa.
Ancheta de la fața locului
Imediat după incident, polițiștii și procurorii au intrat pe fir și au demarat o anchetă. Iată ce au constatat la fața locului.
“În urma efectuării cercetării locului faptei s-au stabilit următoarele: imobilul incendiat, având atribuit numărul administrativ (…), în suprafață de 126 m², este amplasat în Tureac (comuna Tiha-Bârgăului), este ridicat pe un singur nivel şi este constituit din hol, living, două dormitoare, bucătărie, baie şi camera centralei; locuinţa este confecţionată din structură din lemn, parţial BCA şi acoperiş din tablă; pereții imobilului erau edificați din scânduri netivite, neuniforme, fixate orizontal pe bârne din lemn, pe aceste bârne observându-se urme de adeziv utilizat la fixarea plăcilor de poliester care constituiau izolaţia termică; imobilul prezenta pe întreaga sa suprafaţă urme de distrugere prin incendiere, în sensul că erau afectate izolaţia termică exterioară a pereţilor, structura din material lemnos şi acoperişul; uşa principală de acces prezenta panelul spart, rezultând din cele afirmate de martorul XX (identificat la fața locului de către organele de poliție) că acesta ar fi creat acel orificiu pentru a deschide uşa cu scopul de a pătrunde în imobil şi de a stinge incendiul; uşa de acces nu avea clanţă exterioară (din probe rezultând şi că uşa a fost încuiată iniţial, dar era deschisă la sosirea organelor de poliţie); s-a constatat existenţa mai multor urme de încălţăminte, dar având în vedere că locul faptei a suferit modificări până la sosirea echipei de cercetare criminalistică (modificări cauzate de intervenţia echipelor de pompieri care au acţionat la stingerea incendiului), s-a apreciat că aceste urme nu prezintă relevanţă.
Cu ocazia efectuării cercetării locului faptei s-a procedat la fixarea şi ridicarea unui proiectil din cupru deformat aflat în apropierea unei stive de BCA la o distanţă de 5 metri de aceasta, stivă care era la o distanță de 6,10 metri de colțul estic al treptelor de acces în imobil. De asemenea, s-a procedat la fixarea şi ridicarea și a unei bucăți de BCA care prezintă o urmă de detaşare sub formă de şanţ liniar a materialului”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
Privirile anchetatorilor s-au îndreptat și asupra autoturismului de teren al familiei, asupra căruia, conform susținerilor lui Resvanță, precum și ale celor două femei, persoane necunoscute ar fi tras mai multe focuri de armă. Drept urmare, a fost efectuat un raport de constatare balistică de către specialiștii IGPR.
“Au fost identificate mai multe orificii create de proiectile, rezultând că au fost executate un număr de șapte focuri de armă asupra autoturismului sus-menționat astfel: primul proiectil a lovit în zona portierei stânga spate, la o distanță de 15 cm sub mânerul portierei; traiectoria a fost următoarea: proiectilul a perforat portiera, stâlpul de susținere al caroseriei, spătarul canapelei la o înălțime de 17 cm de șezut și bancheta din spate, atingând portiera dreaptă față; al doilea proiectil a lovit în zona portierei stânga spate, la o distanță de 13 cm superior mânerului portierei; traiectoria a fost următoarea: proiectilul a perforat portiera, stâlpul de susținere al caroseriei, centura de siguranță aferentă locului din stânga spate, creând o urmă de impact în portiera dreaptă; al treilea proiectil a lovit în zona geamului portierei stânga spate, la o distanță de 1 cm sub chederul superior; traiectoria a fost următoarea: proiectilul a ieșit prin geamul portierei stânga spate, lovind (…); acest proiectil, deformat, a fost recuperat în urma efectuării cercetării locului faptei; următoarele două proiectile au trecut prin geamul portierei stânga spate și au ieșit prin geamul portierei dreapta spate; traiectoriile acestor două proiectile au fost stabilite pe baza orificiilor create în suprafața sticlei; al șaselea proiectil a atins geamul portierei stânga spate, lovind portiera dreaptă spate; al șaptelea proiectil a atins anvelopa dreapta spate a autoturismului marca Hummer. În concret, autovehiculul a fost găsit de organele de poliţie în faţa unui bar denumit (…) din localitatea Tureac, fiind “pe pană”, din acel loc fiind transportat pe o platformă auto la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud unde s-a procedat la examinarea acestuia”, au arătat anchetatorii.
Procurorii spun că ancheta a fost una deosebit de complexă, fiind descoperite pe parcursul acesteia și alte infracțiuni, unele comise de alte persoane.
Incendiul din 2013, l-a ajuns din urmă
Resvanță a fost luat în vizor de la bun început și pentru incendiul din 2013 (despre care Gazeta de Bistrița a relatat în 2016), când un alt imobil deținut de Resvanță, a luat foc, după ce ar fi fost lovit de trăsnet. Numai că anterior, Resvanță a încercat să-l mituiască pe un angajat al ISU.
“La debutul anchetei, organul de urmărire penală s-a sesizat cu privire la faptul că în cursul anului 2013, inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru a oferit un autoturism unui ofiţer din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă «Bistriţa» al județului Bistriţa-Năsăud pentru a modifica cauza incendiului produs la un imobil incendiat, din «flacără», în «cauză tehnică – trăsnet» , în scopul de a facilita obţinerea unei sume de bani cu titlu de asigurare (…). La data de 9 iunie 2016 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud dosarul nr. (…)/P/2016 având ca obiect comiterea infracţiunii de dare de mită și la data de 12 iunie 2016 a fost reunit la dosarul nr. (…)/P/2016 (…).
Colectivul de anchetatori a desfăşurat activităţi susţinute în primele zile de la data sesizării cu privire la cele două incendii, au stabilit ipoteze de lucru şi au inclus în cercul de suspecţi un număr mare de persoane. În scurt timp s-a conturat ca fiind cea mai plauzibilă, ipoteza înscenării de către inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru a evenimentului reclamat în noaptea de 4 iunie 2016, în scopul încasării sumei asigurate, la fel ca în anul 2013 când inculpatul a procedat similar”, se precizează în documentul procurorilor.
În 2013, polițiștii au efectuat o anchetă care, culmea, s-a finalizat cu NUP, deși erau multe elemente care indicau că imobilul nu a fost lovit de trăsnet.
Iată ce scriam noi despre incendiul din 2013, într-un articol publicat în 2016, după incidentul din noaptea de 4 iunie.
“La dosarul din instanţă prin care Rezvanţă şi-a cerut banii din asigurare, au fost depuse şi concluziile inspectorilor ISU care au verificat în noaptea incendiului cauzele probabile. Ceea ce susţin cei de la ISU este de-a dreptul şocant, fiindcă duce la ideea unei mâini criminale.
Iată care sunt constatările pompierilor:
locul (focarului) – INTERIORUL clădirii
sursa probabilă de prindere (la incendiu) – FLACĂRĂ
mijloc care putea produce aprinderea – alte mijloace pentru aprindere
primul material care s-a aprins – lemn
împrejurarea determinantă: CREAREA INTENŢIONATĂ sau DIN CULPĂ de generat incendiu
condiţii care au favorizat dezvoltarea şi propagarea incendiului: construcţia din lemn şi vânt.
Se pare că aceste elemente importante nu au contat foarte mult în faţa organelor de cercetare penală care au cercetat ce şi cum s-a petrecut în noaptea respectivă. Faptul că atunci vremea a fost nefavorabilă, i-a ajutat pe poliţişti să trântească cu brio dosarul, în condiţiile în care Resvanţă a adus drept probe o adresă a Centrului meteorologic Regional Transilvania-Nord care confirma că în zonă fuseseră prezenţi nori de furtună care ar fi putut genera descărcări electrice. (…)
Ba mai mult, poliţiştii au audiat şapte persoane dintre care şase au susţinut că incendiul ar fi fost provocat de un trăsnet. O singură persoană a susţinut că nu ţine minte să fi plouat în noaptea respectivă, deşi culmea, se trezise în miez de noapte să bea apă”.
Martori reaudiați
După ce în 2016, procurorii au reluat ancheta și cu privire la incidentul petrecut cu 3 ani înainte, au fost audiați din nou martorii care au susținut că imobilul lui Resvanță a fost lovit de trăsnet.
“S-a precizat că declaraţiile olografe ale numiţilor (…) nu corespundeau realităţii, cei doi fiind audiaţi într-o altă cauză penală, ocazii cu care au susţinut că de fapt doar au presupus că imobilul a fost lovit de un fulger deoarece ulterior au constatat că molizii din apropierea pensiunii erau arşi. În concret, numita (…) a recunoscut că de fapt nu ea a fost cea care i-a trezit pe membrii familiei şi că nu a observat vreun fulger lovind molidul din apropierea pensiunii, în realitate în acele momente dormea şi a fost trezită de către fiica sa (…). De asemenea, numitul (…) a recunoscut ulterior că în noaptea respectivă nu a văzut nici un fulger lovind pensiunea, mai mult decât atât, şi-a amintit că în acea noapte nu ploua, «dar fulgera spre Rodna» – (…). Rezultă din depoziția martorului în mod evident că descărcările electrice s-au produs într-o zonă situată la zeci de kilometri față de imobilul incendiat din Piatra Fântânele. Totodată şi ceilalţi patru martori audiaţi la sediul Postului de Poliție Comunal Tiha-Bârgăului la cererea inculpatului Resvanță Dănuț Dumitru (n.r. – în 2013), şi-au modificat declaraţiile, astfel că varianta lovirii imobilului de către un fulger nu mai este susţinută de vreo persoană. S-a menționat că în realizarea demersului infracţional, inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru a reuşit în primă fază să inducă organelor judiciare impresia că incendiul a fost cauzat de un fenomen natural (prin cei cinci martori sus-menţionaţi), dar demersul său a fost răsturnat de concluziile specialiştilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă «Bistriţa» al judeţului Bistriţa-Năsăud, el chiar a precizat în completarea declaraţiei din data de 24.06.2013 că nu este de acord cu cele concluzionate de această instituţie. De menţionat că în cazul în care imobilul ar fi fost într-adevăr lovit de un fulger, focarul incendiului nu ar fi fost localizat în interiorul clădirii”, a precizat anchetatorii.
Urmare a declarațiilor mincinoase și a soluției de neînceperea urmăririi penale dată de polițiști în 2013, Resvanță a mers în instanță într-o cauză civilă, fiindcă asiguratorul, în baza concluziei ISU, nu a fost de acord să îi plătească despăgubiri, însă bârgăuanul a câștigat la final procesul, încasând în 2015, 300.000 de euro.
Și fiindcă a câștigat morman de bani, s-a gândit să repete figura.
“După primirea (dobândirea frauduloasă) a sumei de bani în cursul anului 2015, provenind din asigurarea pentru imobilul incendiat în anul 2013, inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru s-a apucat de renovarea casei bătrâneşti situată într-un loc izolat de pe «Valea Ursului» din Tureac, comuna Tiha-Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud unde locuia din luna august 2015 împreună cu soţia (inculpata Resvanță Mihaela Agripina), cu concubina (inculpata Ianiș Angelica Mariana) şi cu cei patru copii ai lor, persoanele vătămate (…). De menţionat este că bunicii inculpatului erau decedaţi şi că pe baza Notei de constatare nr. 2356/28.03.2016 emisă de Primăria comunei Tiha-Bârgăului, imobilul din localitatea Tureac, identificat sub numărul (…), a fost înscris în registrul agricol pe numele unicului deţinător, Resvanță Dănuț Dumitru (…). Încurajat fiind de încasarea primei de asigurare pentru evenimentul din anul 2013 inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru s-a hotărât să încaseze o altă primă de asigurare mai consistentă prin înscenarea unui alt incendiu. Inculpatul a ales în acest scop casa din bârne a bunicilor săi, decedaţi, locuinţă devenită în fapt proprietatea sa, amplasată într-o zona izolată, la circa 1.100 m altitudine, la o distanţă mare de vatra localităţii şi de vecini. Pentru realizarea acestui demers infracţional inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru a demarat o activitate de extindere şi renovare a locuinţei în scopul stabilirii unei valori mari a imobilului pe care a realizat-o într-un timp foarte scurt. Astfel, inculpatul a extins casa veche făcând rabat de la calitate şi siguranţă, doar pereții edificați pentru extinderea imobilului fiind constituiți din BCA. Inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru a utilizat material lemnos putred de la o casă veche pentru grinzi și a angajat meșteri pe care i-a obligat să lucreze total neprofesionist, să edifice pereții din scânduri (”lătunoaie”) și să nu mai folosească polobocul în procesul de construcție. După edificarea imobilului, inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru a trecut la etapa următoare a planului său infracțional, respectiv încheierea unui contract de asigurare pentru daune a locuinței cu o valoare de despăgubire foarte mare, vădit disproporționată față de valoarea de piață reală a construcției. Astfel, la data de 18 mai 2016 inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru s-a prezentat la sediul societăţii de asigurare SC XXX S.A., Sucursala Bistriţa și a legătura cu suspectul (…) – manager relaţii clienţi în scopul întocmirii unei poliţe de asigurare facultativă pentru locuinţa din Tureac, nr. (…). Suspectul (…) s-a deplasat la locul unde era amplasat imobilul pentru care se solicita asigurarea în scopul realizării unei evaluări necesare pentru stabilirea sumei asigurate. Cu această ocazie inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru i-a spus suspectului (…) că o mare parte a casei este construită din BCA şi bolţari de beton la parter și că doar o mică parte din mansardă şi şarpanta este din lemn. Suspectul nu i-a solicitat inculpatului Resvanță Dănuț Dumitru să prezinte documente de proprietate şi nici acte de construcţie a casei sau de achiziţii ale materialelor, motivând organelor judiciare că procedura internă nu prevedea asemenea cerințe. Inculpatul i-a prezentat reprezentantului persoanei vătămate SC XXX S.A., Sucursala Bistriţa unul dintre pereţii imobilului care era edificat din BCA, suspectul procedând la fotografierea acestuia şi concluzionând nejustificat că tot imobilul are pereţii edificaţi din acelaşi material, precum şi că are mai multe camere la etaj, fără a verifica efectiv aceste aspecte. Suspectul a acţionat cu deosebită uşurinţă în activitatea de inspectare a imobilului şi acest fapt l-a ajutat pe inculpatul Resvanță Dănuț Dumitru să supraevalueze imobilul şi să obţină implicit o valoare de despăgubire mult mai mare. În aceste condiţii, la data de 18 mai 2016 a fost încheiată poliţa de asigurare pentru suma de 325.000 de euro, din care 25.000 euro reprezenta valoarea bunurilor din interiorul imobilului”, se arată în rechizitoriu.
Anchetatorii au constatat că între valoarea reală a imobilului și suma cu care a fost acesta asigurat este o discrepanță flagrantă, astfel că l-au luat în vizor și pe agentul de asigurări care i-a încheiat lui Resvanță polița de asigurare de 325.000 de euro pentru imobilul incendiat în iunie 2016. Astfel, procurorii au efectuat percheziții, atât la locuința agentului, cât și la sediul firmei de asigurare, și l-au pus sub supraveghere tehnică. Așa au aflat anchetatorii că agentul a fost indus în eroare de Resvanță, cu privire la aspecte esenţiale privind edificarea imobilului, structura acestuia, etajarea și materialele din care a fost ridicat, suprafaţa utilă, în final imobilul fiind supraevaluat de aproximativ opt ori, prin metodele descrise mai sus.
Cum și-a continuat Resvanță planul diabolic pentru a induce în eroare opinia publică, dar mai ales pe anchetatori, veți citi în ediția viitoare.
