Un tânăr de etnie romă din Bistrița a dat în judecată o firmă din București, după ce s-a simțit discriminat de angajații unui magazin care comercializează parfumuri în incinta Iulius Mall din Cluj-Napoca. După ce împreună cu fratele său și încă un prieten de-al lor s-au uitat la o serie de produse de marcă, la ieșirea din magazin au fost puși de angajații firmei care asigură paza să-și golească buzunarele ca nu cumva să fi furat ceva. Și asta doar fiindcă au pielea “închisă la culoare”. În prima fază, au depus o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în care a arătat că a fost discriminat, însă fără succes, astfel că și Consiliul este chemat în instanță. Doi membri ai Colegiului Director al CNCD care a judecat cauza au făcut opinie separată, fiind de părere că e vorba de discriminare etnică. Concret, tânărul bistrițean cere judecătorilor să anuleze decizia CNCD.
Situația neplăcută prin care au trecut cei doi frați bistrițeni de etnie romă și prietenul lor s-a petrecut în aprilie anul trecut, în Iulius Mall, într-un magazin care comercializează parfumuri, ce aparține unei firme de profil renumite, cu sediul în București.
Culoarea pielii a dat de bănuit: “Scoateți tot ce aveți în buzunare!”
Tinerii au intre cu gândul să achiziționeze un parfum, însă au fost tratați sub orice critică de vânzătoarele din magazin, fiind considerați din start, fără niciun argument, ca potențiali hoți.
Astfel, tânărul arată în plângere faptul că, în timp ce încerca să afle informații despre anumite produse, a observat cum vânzătoarele își întorceau imediat privirea în momentul când acesta și prietenii săi se uitau spre ele.
„Înțelegând că ceva nu este în regulă, petentul susține că s-au deplasat către centrul magazinului, unde se afla un parfum pe care dorea să-l achiziționeze, moment în care a observat că vânzătoarea a fugit spre gardian, celelalte vânzătoare au făcut cerc în jurul lor, iar la ieșire a fost oprit de către gardian care le-a spus «scoateți tot ce aveți în buzunare!».
Petentul susține că l-a întrebat pe gardian de ce ar crede că au furat, însă nu a primit niciun răspuns. După ce au arătat tot ce aveau în buzunare, vânzătoarele au fugit fără a-și cere scuze pentru felul în care l-au tratat pe petent și prietenii săi”, a reținut comisia CNCD din plângerea tânărului bistrițean, care a precizat totodată că la momentul descris mai sus au asistat toți trecătorii din magazin și, fiind o zi de duminică, era foarte multă lume în magazin, astfel că s-a simțit umilit, înjosit și discriminat, iar faptul că el și fratele său au pielea închisă la culoare, nu ar trebui să dea cuiva impresia că sunt hoți.
Angajata a avut “ credință rezonabilă”
De cealaltă parte, reprezentanții firmei reclamate au susținut că cei trei tineri au intrat în magazin, au observat rafturile cu produse, fără a solicita sprijinul angajaților sau a fi împiedicați ori urmăriți de vânzătoare. Însă, la un moment dat, una dintre vânzătoare a suspectat că unul dintre cei trei ar fi luat ceva și ar fi băgat în buzunar, moment în care s-a îndreptat să anunțe paza magazinului. În acel moment, cei 3 s-au îndreptat către ieșire, unde paznicul i-a rugat să arate că nu au bunuri în buzunarele hainelor, ceea ce tinerii au și făcut de bună voie, după care au părăsit magazinul. În opinia reprezentanților firmei, nu a fost vorba de discriminare, deoarece toți cei trei tineri au fost tratați în același mod.
“Reclamata susține că, în discuțiile purtate cu paznicul, cel bănuit că ar fi sustras un produs din magazin luase doar un tester de hârtie de pe raft, nu alt bun.
Reclamata arată că după aproximativ 2-3 ore au revenit în magazin și au solicitat să discute cu șefa de magazin. Aceasta le-a explicat că nu s-a urmărit din partea magazinului un tratament discriminatoriu sau jignitor, însă, angajata a avut credința rezonabilă că s-ar fi sustras un lucru din magazin.
De asemenea, reclamata susține că toți angajații au avut un comportament ireproșabil, la fel și paznicul magazinului, toți aceștia fiind puși de multe ori în situația incomodă de a solicita clienților să se supună unor verificări. Nu este o situație plăcută și nici pe care angajații magazinului să o urmărească, cu atât mai mult, să o urmărească după criterii rasiale sau etnice.
Reclamata mai arată că petentul nu a fost urmărit prin magazin de către angajații magazinului, ci au fost opriți la ieșire și rugați să prezinte conținutul buzunarelor.
În acest sens, reclamata susține că angajații magazinului nu au fost concentrați pe frați la momentul intrării în magazin, aceștia fiind tratați ca orice alt client. Numai la momentul suspectării de furt au fost rugați toți 3, fără discriminare și fără deosebire, să fie de acord să își declare conținutul buzunarelor.
În drept, reclamata invocă excepția lipsei de obiect a cererii, susținând că aspectele sesizate nu intră sub incidența art. 2 sau art. 15 din OG nr. 137/2000, republicată. Ori, chiar petentul arată în cuprinsul plângerii că atât el cât și prietenul lui (de altă culoare, nu închisă, chestiune care se deduce per a contrario din prezentarea stării de fapt), au fost supuși la același tratament, în circumstanță identică, fără ca tratamentul aplicat fraților să fie diferit.
Cu privire la fondul plângerii, reclamata solicită respingerea petiției întrucât nu sunt întrunite elementele impuse de lege.
Astfel, reclamata susține că nici măcar petentul nu reclamă un tratament diferențiat, susținând că toți trei au fost tratați în același mod”, se mai arată în documentul CNCD.
În acest context, reprezentanții firmei reclamate au invocat excepția lipsei de obiect a cererii, susținând că aspectele sesizate nu intră sub incidența prevederilor legale privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
“Ori, chiar petentul arată în cuprinsul plângerii că atât el cât și prietenul lui (de altă culoare, nu închisă, chestiune care se deduce per a contrario din prezentarea stării de fapt), au fost supuși la același tratament, în circumstanță identică, fără ca tratamentul aplicat fraților să fie diferit.
Cu privire la fondul plângerii, reclamata solicită respingerea petiției întrucât nu sunt întrunite elementele impuse de lege.
Astfel, reclamata susține că nici măcar petentul nu reclamă un tratament diferențiat, susținând că toți trei au fost tratați în același mod”, se mai arată în document.
CNCD s-a raportat doar la cei trei tineri, nu și la alți clienți ai magazinului: Nu e discriminare
După ce au analizat cele susținute de ambele părți, parte din membrii Colegiului director au ajuns la concluzia că în speță nu este vorba despre o discriminare. Asta fiindcă s-au raportat doar la cei trei tineri (doi de etnie romă, adică cei doi frați, și celălalt care aparent nu face parte din această etnie) și nu și la alți vizitatori ai magazinului care nu aveau pielea de culoare închisă, și astfel s-a ajuns la concluzia că toți trei au fost tratați în mod egal.
“Colegiul director reține că potrivit dispozițiilor O.G. 137/2000, republicată trebuie îndeplinite cumulativ cele 4 condiții expuse mai sus.
Ori, dacă analizăm în primul rând din punct de vedere al existenței unui criteriu de discriminare, acesta este cel al etnicului rom.
Dacă ne raportăm la dinamica situației expuse atât de petent cât și de partea reclamată în contradictoriu, asupra petentului a planat o suspiciune de sustragere a unui bun întrucât la momentul deplasării prin magazinul reclamat o angajată a observat că acesta a sustras un obiect neidentificând în concret despre ce obiect este vorba. Astfel, așa cum partea reclamată procedează de fiecare dată atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei potențiale fapte de sustragere a unor produse, la ieșirea din magazin solicită oricărei persoane indiferent de etnie să prezinte tot ceea ce deține asupra sa.
Pentru a îndeplini condiția existenței unui criteriu de discriminare dintre cele indicate trebuie să se poată răspunde afirmativ la întrebarea dacă reclamatul ar fi fost tratat mai puțin favorabil, din pricina etniei sale. Or, în cauză nu se poate răspunde afirmativ la această întrebare, verificarea petentului la ieșirea din magazin a fost ca urmare a unei suspiciuni de sustragere a unui produs și nu la o posibilă încălcare a dreptului la demnitate pe criteriu etnic.
Colegiul director constată că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de O.G. 137/2000, republicată privind existența unei fapte de discriminare directă, aflându-ne în prezența lipsei legăturii de cauzalitate între criteriu invocat (etnie) și faptă”, au decis cinci din cei șapte membri ai Colegiului director al CNCD, astfel că firma bucureșteană a scăpat neamendată.
Opinie separată: Fapta sesizată constituie discriminare
În schimb, două membre ale aceluiași Colegiu director au avut altă opinie, susținând că în speță este vorba de discriminare etnică, fiind încălcate prevederile legale.
“Așa cum rețineau colegii în opinia majoritară, mai sus expusă, pentru existența unei fapte de discriminare este nevoie de întrunirea mai multor elemente constitutive, respectiv dreptul încălcat, criteriul, legătura de cauzalitate între fapta prin care se încalcă dreptul protejat de lege și criteriul interzis, existența unei situații comparabile și nu în ultimul rând, justificarea obiectivă. Așadar, justificarea obiectivă şi rezonabilă trebuie să urmărească un scop legitim, şi măsura aplicată trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit; în cazul tratamentului diferit bazat pe rasă, culoare sau origine etnică noţiunea de justificare obiectivă şi rezonabilă trebuie interpretată într-o manieră cât se poate de strictă (D.H. şi alţii împotriva Cehei, 2007, Samparis împotriva Greciei, 5 iunie 2008).
Din acest punct de vedere observăm că la dosarul cauzei probatoriul depus de partea reclamată, prin care justifică fapta, constă în mai multe înregistrări video (fără sonor) din care reținem că petentul, împreună cu fratele și prietenul său, intră în magazin, se plimbă printre rafturi, se uită la numite produse și se îndreptă spre ieșire. În cea de a doua înregistrare se poate observa cu ușurință faptul că cei trei au fost opriți de agentul de pază la ieșirea din magazin și rugați să arate buzunarele.
Analizând probele, constatăm, fără dubiu, că motivul pentru care cei trei au fost opriți de agentul de pază a fost că «arătau suspicios», lucru confirmat si de partea reclamată { (vezi pdv la dosar.. «Numai în momentul suspicionării unui furt….»}. În atare situație, se impune întrebarea legitimă și anume : ce i-a determinat pe angajații magazinului să-i considere pe cei trei suspicioși? Să aibă legătură cu faptul că aveau pielea mai închisă la culoare, comparativ cu alți vizitatori? Mai mult decât atât, nu putem reține că tratamentul este justificat obiectiv de un scop legitim din moment ce reclamata nu probează faptul că și alte persoane, indiferent de culoarea pielii sau originea etnică, au fost nevoite să treacă testul «suspiciunii».
Tot din susținerile reclamatei reținem că «angajații magazinului nu au fost concentrați pe frați la momentul intrării în magazin, aceștia fiind tratați ca orice alt client. Numai la momentul suspicionării de furt au fost rugați toți 3, fără discriminare și fără deosebire, să fie de acord să își declare conținutul buzunarelor». Considerăm că reclamata se află într-o gravă eroare când susține acest lucru, întrucât petentul Nu se compară cu fratele sau cu prietenul său. Este mai mult decât evident că această comparație îi vizează pe ceilalți vizitatori care au culoarea pielii mai deschisă si care, evident, nu arătau suspicios ca ei.
Nu în ultimul rând, considerăm că proba constând în Procesul verbal din data de 14.12.2021, încheiat de Poliția municipiului Cluj Napoca, prin care s-a reținut că, față de numărul mare de furturi – 7 furturi, în perioada martie – noiembrie 2021, și prin care se impune revizuirea analizei de risc și a planului de pază din magazinul din Cluj, nu este relevantă. Procesul verbal folosit ca probă vizează fapte și persoane diferite, petentul și ceilalți doi însoțitori, nefiind implicați în infracțiunile săvârșite.
Considerăm că suspiciunea părții reclamate s-a datorat apartenenței etnice a petentului la comunitatea romă, apartenența identificată de partea reclamată prin culoarea pielii (Barometrul Incluziunii Romilor, 2007, Fundația Societate Deschisă, pagina 9). Pentru acest motiv, trebuie să acordăm o atenție specială stereotipurilor negative privind așa-zisa infracționalitate a persoanelor rome (vezi Lingurar împotriva României, paragraf 76), care sunt susceptibile să altereze aprecierea faptei de către partea reclamată și să conducă la suspiciunea că petentul și martorul au sustras produse din magazin.
Aceste prejudecăți se regăsesc larg răspândite în societatea românească, atât în rândul instituțiilor cât și a populației, fapt confirmat atât de jurisprudența Curții Europene cât și de studiile realizate în domeniu. Mai exact, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în o serie de cauze împotriva României că faptele de discriminare ale autorităţilor statului împotriva persoanelor de etnie rome au rezultat ca urmare a catalogării persoanele aparţinând minorităţii romilor ori asocierii acestei comunități cu fenomenul infracţional. În cauzele Iren Gergely v. România, cauza Kalanyos şi alţii v. România, cauza Vasile Tănase şi alţii v. România (a se vedea cauza Gergely v. România, nr. 57885/00, cauza Kalanyos şi alţii v. România, nr. 57884/00, cauza Vasile Tănase şi alţii v. România, nr. 62953/00) în cauza Cobzaru v. România, Curtea Europeană a reţinut că procurorii au făcut remarci tendenţioase în relaţie cu originea romă, între altele că «elemente antisociale predispuse la violenţă şi la furt».
În ce privește atitudinea populației majoritare față de așa zisă infracționalitate a persoanelor de etnie romă, 72% nu au încredere în persoanele care aparțin comunității rome (Sondaj de Opinie la Nivel Național privind Nivelul Discriminării în România și Curtea Europeana reține că tipul acesta de legătura între etnicitate și comportamentul infracțional, reprezintă profilare etnică care este discriminatorie (Lingurar împotriva României, paragraf 80), și reprezintă încălcare a articolului 14 al convenției. În opinia noastră această cauza supusă dezbaterii este un exemplu clar de profilare etnică.
Având în vedere cele de mai sus, considerăm că fapta sesizată constituie discriminare, conform art. 2 alin 1 și 5 coroborat cu art. 15 din OG nr. 137/2000, republicată, cu toate modificările ulterioare, metodele de atingere a scopului legitim nefiind adecvate și necesare”, este opinia exprimată de cele două membre ale Colegiului director al CNCD.
Pentru că tânărul nu a fost de acord cu decizia CNCD, în urmă cu câteva zile a apelat la instanță, chemând la bară atât firma ai cărui angajați i-a produs neplăceri, dar și CNCD, și cere judecătorilor de la Tribunalul Bistrița-Năsăud să anuleze decizia CNCD. Cum va tranșa instanța acest caz, vă vom da de știre la finalul procesului.
