Președintele Klaus Iohannis a anunțat că își va da demisia pe 12 februarie, în contextul procedurii de suspendare inițiate de Parlament. Decizia vine după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și prelungirea mandatului său într-un mod controversat.
Într-o declarație de presă susținută astăzi, Klaus Iohannis a anunțat că va demisiona din funcția de președinte al României peste două zile. Decizia vine în momentul în care Parlamentul a demarat procedura de suspendare împotriva sa, iar șeful statului a explicat că dorește să evite o criză politică majoră.
„Peste puține zile, Parlamentul României va vota suspendarea mea și România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni, despre viitorul țării. Vom fi efectiv de râsul lumii.”
Președintele a subliniat că nu consideră justificată această procedură, afirmând că nu a încălcat niciodată Constituția. Cu toate acestea, pentru a evita un impas politic și a proteja imaginea României pe plan internațional, a ales să demisioneze.
Suspendare vs demisie
Anunțul Administrației Prezidențiale a venit la scurt timp după ce Birourile reunite ale Parlamentului au stabilit că cererea de suspendare va fi dezbătută mâine, în plen, de la ora 10:00. Varianta demisiei a fost până acum exclusă de Klaus Iohannis, însă perspectiva suspendării ar fi adus retragerea tuturor privilegiilor de fost șef al statului, un aspect care a cântărit greu în decizia sa.
În spatele acestei crize politice stă o situație fără precedent în România: anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională, care a dus la prelungirea mandatului lui Iohannis. Deși Constituția prevede clar că un mandat prezidențial este de cinci ani și poate fi prelungit doar prin lege organică în caz de război sau de catastrofă, situația actuală a fost intens dezbătută de juriști și politicieni.
Ce urmează pentru România?
Odată cu demisia lui Klaus Iohannis, România intră într-o nouă etapă politică tensionată. Procedura de tranziție va fi gestionată conform prevederilor constituționale, însă rămân multe întrebări despre impactul pe termen scurt și lung asupra scenei politice și a imaginii externe a țării.
Plecarea sa din funcție pe 12 februarie deschide calea pentru o nouă competiție prezidențială, însă rămâne de văzut cum vor reacționa partidele politice și ce efecte va avea această decizie asupra stabilității țării.
Citește și: Şefii SIE Gabriel Vlase, Eugen Mihail-Nedelcu și Ioan Octavian Brița, în topul milionarilor din Servicii
Motto:
„În zece ani ce de lingăi
Nu se văzură-n slujbe mari,
Câți oameni fără căpătâi
N-ajunseră milionari!
Veniți și voi, străini calici,
Și strângeți tot ce-a mai rămas!
Ce să mai faci? Ce să mai zici?
Sărmană țară de pripas!”
(Alexandru Vlahuță – ŢARĂ DE PRIPAS)
Klaus Iohannis a devenit cel mai detestat presedinte postdecembrist, deoarece după 10 ani la Cotroceni nu lasă nimic serios în urma lui pentru țară.
In primul mandat de 5 ani din 2014 până în 2019, Iohannis a dormit la Cotroceni fără să facă nimic, pe motiv că nu l-a lăsat PSD-ul.
Cu toate astea Iohannis a fost reales în 2019 pentru al doilea mandat de 5 ani, în care si-a dat arama pe față, sfidând o țară întreagă prin vizitele externe fără nici o finalitate efectuate cu avioane de lux, de fapt adevarate excursii costisitoare si inutile pe bani publici, pentru care nu a dat la nimeni socoteală, pe considerentul că ar fi secrete de stat. Desi după alegerile parlamentare din 2020 s-a reusit alcătuirea unei coalitii de dreapta PNL-USR-UDMR cu un premier PNL, în urma crizei politice din toamna anului 2021 Klaus Iohannis în loc să medieze disensiunile din coaliție, pentru linistea lui a preferat să aducă PSD la guvernare desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD. Aceasta a dus la ruperea PNL, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „Forta Dreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Argumentul invocat de Iohannis pentru realizarea coalitiei cu PSD era “stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că în loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare si regres . In loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare si în PNRR, cele două partide s-au ocupat mai mult de tot felul de fitilări prin manevre nedemocratice care au reprezentat o frână în dezvoltarea economică a ţării. In tot acest timp Iohannis a avut parte de excursii costisitoare si inutile pe banii statului . Numai in anul 2023 Klaus Iohannis a efectuat 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale, fara sa dea cuiva socoteala. Conform unor surse dezvăluite de la Cotroceni în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, cheltuielile au fost de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro) dar nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate. Toate acestea au dus la o scădere dramatică a încrederii populatiei in presedintele Iohannis.
Astfel s-a ajuns la anul electoral 2024. Guvernul Ciolacu-1 format din coaliția PSD-PNL
s-a remarcat prin organizarea defectuoasă a celor patru rânduri de alegeri din anul electoral 2024, astfel încă din luna aprilie a decisa decis calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
-9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
-15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
-8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare. Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri, Ciolacu si Ciucă s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare la finalul anului 2024, în trei duminici la rând si anume:
-24 noiembrie, 2024- primul tur al alegerilor prezidentiale;
-1 decembrie, 2024- alegeri parlamentare;
-8 decembrie,2024- al doilea tur al alegerilor prezidentiale.
Ce a urmat se stie. Pe 6 decembrie, 2024 Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat intregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti.
In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024.
Demisia presedintelui Klaus Iohannis este un gest necesar dar care vine prea tarziu.