Cu alegerea lui Marian Budă în funcția de șef al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la pachet cu conducerea Inspecției Judiciare, asigurate de judecătorul Lucian Netejoru, justiția din România este condusă de doi masoni. Netejoru a fost ”deconspirat” în cadrul unor procese care s-au judecat pe rolul instanțelor clujene și care au fost deschise de magistratul Camelia Bogdan, în ”ofensiva” ei de a contesta sancțiunile primite pe linie profesională. Budă a fost întrebat direct în cadrul audierilor pentru ocuparea funcției dacă este mason și omul a răspuns că face parte dintr-o organizație, nu secretă, ci ”discretă”!
Chiar dacă par persoane imature pentru că se îmbracă în șorțulețe aurite, mantii și colane colorate, masonii sunt de fapt adulți cărora le place să se ascundă și sunt, prin excelență, ”sforari”! Și ce profesie mai bună poate avea un mason decât cea de judecător sau procuror?!
Iar când două instituții de putere din cadrul Justiției, CSM și Inspecția Judiciară, sunt conduse de doi masoni cu state vechi în organizație, dreptatea este, cu siguranță, pusă la mare preț și arătată oamenilor doar de sărbători!
Până în 2013, dacă erai mason nu puteai deveni procuror sau judecător pentru că, potrivit crezului masoneriei, frații sunt obligați să se susțină între ei. Iar în situația în care un judecător mason ajunge să judece un inculpat, la rândul lui, mason, situația s-ar traduce printr-un conflict de interese.
Însă, în 2013 CSM a dat drumul la robinetul masoneriei în Justiție.
“Judecătorilor și procurorilor le este însa permis să fie membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane de drept privat, fără scop patrimonial. În raport de această prevedere legală, edictată în mod expres prin Legea 303/2004, la art.11 (3), considerăm că apartenența la o organizație masonă nu este incompatibilă de plano cu calitatea de judecător sau procuror în funcție. Problema supusă analizei de autorii sesizării este circumscrisă situației în care un judecător/procuror care este cunoscut/declarat ca fiind mason poate să judece imparțial o cauză în care parte este un alt mason. (…) Așadar, lipsa de imparțialitate a unui tribunal nu se examinează în abstract, ci în fiecare caz în parte, pentru a se putea decide dacă natura și intensitatea legăturii în discuție este în măsură să denote părtinirea judecătorului. În raport de aspectele menționate se poate concluziona că un judecător sau procuror cunoscut/declarat ca mason nu este prezumat a nu decide în mod imparțial cu privire la un caz, atunci când parte în proces este un alt mason, fiind necesar a se demonstra că din acest motiv i-ar putea fi afectată capacitatea de a judeca conform propriei conștiințe și a probelor de la dosar.
De asemenea, având în vedere obiectul, scopul și activitățile asociației francmasonice, constituită în România ca persoană juridică de drept privat, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial și dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr.303/2004, conform cărora judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane de drept privat, fără scop patrimonial, considerăm că apartenența unui judecător sau procuror la francmasonerie nu încalcă criteriile de menținere în magistratură”, arată un punct de vedere al Inspecției Judiciare care, ulterior a fost însușit de Plenul CSM în anul 2013.
Deși instanțele colcăie de ”ocultiști”, nimeni nu s-a declarat mason
Conform unui magistrat clujean această hotărâre nu ar fi trebuit adoptată pentru că, în același fel în care magistrații nu au voie să facă parte din partide politice, la fel nu ar trebui permisă apartenența judecătorilor sau procurorilor în cadrul unor structuri create pe o ierarhie.
“În primul rând, pentru români masoneria este privită ca un fel de mafie, o societate nebuloasă pe care majoritatea nu o înțelege și din pricina asta se teme. Însă cel mai important aspect al masoneriei este că această societate este bazată pe o ierarhie în care membrii sunt subordonați între ei. Mai mult, masonii sunt devotați lojilor din care fac parte și dacă un magistrat va fi pus în situația să judece sau să ancheteze un membru superior lui ca grad în cadrul masoneriei există mari semne de întrebare asupra echitabilității judecătorului sau procurorului pus în această situație. Apoi, masoneria nu este o asociație oarecare științifică, ci devine un stil de viață care primează înaintea slujbei”, este de părere sursa citată.
Intitulată generic “o semnăm şi-o dăm anonimă”, hotărârea CSM presupune că magistraţii care fac parte din organizaţiile masonice trebuie să îşi declare apartenenţa.
“Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a completa în cadrul declaraţiei de interese prevăzută de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi de Legea nr. 176/2010, modificată, calitatea de membru în asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv cele masonice”, arată hotărârea CSM
În acelaşi timp, în România organizaţiile masonice sunt “discrete”, fiind exclusiv decizia fiecărui membru dacă recunoaşte în faţa neiniţiaţilor dacă face parte sau nu din acest grup exclusivist. Pe de altă parte, în Constituţia României este stipulat, sec, faptul că “asociaţiile cu caracter secret sunt interzise”.
La nivel naţional, Marea Lojă din România are circa 12.000 de membri, însă numele lor sau ale celor care conduc cele 400 de loji nu sunt publice.
Astfel, se poate presupune că un judecător sau un procuror este mason şi, în acest fel, are 12.000 de “fraţi”.
Pe site-ul CSM nu există nicio declarație a vreunui procuror sau judecător care să declare că este mason.
Decizia de unificare a masoneriei cu justiția a fost votată în proporție de 99%
Conform minutei ședinței în care a fost adoptată hotărârea CSM de a-i lăsa pe masoni prin Justiție, un singur vot a fost înregistrat împotrivă, restul magistraților fiind de acord cu noua reglementare. Printre cei care și-au exprimat votul se numără foștii șefi ai CSM, Horațiu Dumbravă, Alina Ghica sau judecătorul clujean Cristi Danileț.
În 2013, Comisia nr. 2 – Eficientizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate; parteneriatul cu instituţiile interne şi societatea civilă era formată din următorii magistrați:
1.Coordonator – domnul judecător MARIUS TUDOSE BADEA
2. judecător MIRCEA ARON – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
3. judecător ADRIAN BORDEA – Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii
4. judecător ALINA NICOLETA GHICA – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
5. judecător ALEXANDRU ŞERBAN – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
6.judecător NICOLAE HORAŢIUS DUMBRAVĂ – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
7.judecător MONA-LISA NEAGOE – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
8. judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
9.procuror GHEORGHE MUSCALU – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
10. procuror BOGDAN GABOR – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
11.procuror FLORENTINA GAVADIA – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
12.DANIELA CIOCHINĂ – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
13.prof. univ.dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
14.procuror ELENA HACH – Membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii
În România oricine bea sifon cu sirop poate fi mason
Conform istoricului clujean Tudor Sălăgean, în țară există peste 15 loji masonice care pot număra de câteva zeci la câteva sute de membri fiecare.
“În România, cred că există un număr mai mare de zece loji masonice, chiar numărul obedienţelor se apropie de 15. Unele dintre acestea numără probabil peste zece mii de membri, altele doar câteva sute. Este greu de făcut o diferenţiere. Există patru sau cinci obedienţe care sunt mai importante. Marea Lojă Naţională din România are peste zece mii de membri şi este recunoscută de Marea Lojă a Angliei, fiind considerată din acest motiv singura lojă regulară. (…) În România, perioada de după 1990 este probabil cea mai complicată şi cea mai greu de descifrat perioadă a francmasoneriei. În această perioadă există o proliferare extremă a organizaţiilor masonice şi există conflicte între ele pentru că fiecare organizaţie, fiecare conducător al acesteia încearcă să afirme identitatea propriei organizaţii şi de acolo provin conflictele”, explica istoricul clujean într-un interviu acordat Gazetei de Cluj.
De asemenea, el mai adăuga și faptul că în unele situații membrii masoneriei au luat decizii prin care s-a schimbat cursul istoric al țării
O societate “discretă”
Potrivit dicționarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului Britanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcționat în secret doar atunci și acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociație secretă, deși prezintă asemănări cu Școlile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiției date de masonii înșiși, masoneria este: „o asociație de oameni liberi și de bune moravuri care conlucrează pentru binele și progresul societății prin perfecționarea morală și intelectuală a membrilor săi.“
