În anul 2000, Lucia Brudan a fost trimisă în judecată pentru mai multe acuzaţii din domeniul financiar: fals, delapidare, evaziune, etc, suma stabilită ca prejudiciu fiind de 12.000 lei. A fost arestată şi reţinută nelegal timp de 4 luni. Pentru că se ştia nevinovată a încercat să se sinucidă, soţul ei a albit într-o singură noapte şi s-a îmbolnăvit de inimă, oamenii au pierdut afacerea de familie despre care procurorii şi cei de la ANAF susţineau că era modalitatea prin care cei 12.000 lei fuseseră furaţi de la stat, etc. Însă, după ce a fost judecată timp de 14 ani, procesul penal a încetat. A dat în judecată statul român la CEDO şi a câştigat, însă nu a cerut nicio despăgubire. Acum, după ce a deschis în instanţele clujene un proces prin care încearcă tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi obţinerea de daune pentru viaţa de coşmar în care a fost trasă în 2000, judecătorii i-au dat praful de pe tobă.
La Tribunalul Cluj, soţii Lucia şi Iuliu Brudan (pe parcursul procesului Iuliu Brudan a decedat, iar în proces a intervenit şi fiica lor, Iulia Negrea, n.red.) au dat în judecată Finanţele Publice şi au cerut daune în valoare de 2.000.000 euro.
În 2000, Lucia Brudan a fost arestată nelegal timp de 4 luni şi acuzată de fals şi delapidare într-un caz de înşelătorie cu produse petroliere. La scurt timp după ce a fost închisă, femeia a încercat să se sinucidă, tăindu-şi venele de la mână, dar a fost salvată în penitenciar. După ce procesul ei s-a mutat de la Cluj-Napoca la Oradea, a fost plimbată prin instanţe timp de 14 ani. În această perioadă, a fost condamnată cu suspendare, achitată, graţiată, iar a fost trimisă în judecată pentru ca în final, procesul penal deschis împotriva ei să înceteze. Pe parcursul acestei perioade de timp a făcut un atac vascular cerebral care a lăsat-o cu hemipareză pe partea stângă la braţ şi picior având nevoie permanentă de ajutorul soţului. La rândul lui, soţul s-a îmbolnăvit de inimă, a necesitat o operaţie şi, într-un final, a murit. Pe lângă pierderile din familie, femeia a pierdut firma prin care îşi derula afacerea cu produse petroliere, astfel că situaţia financiară prin care a trecut a fost extrem de grea.
În 2020, în cererea de chemare în judecată împotriva ANAF, cei care au lucrat la dosarul din anul 2000 sunt acuzaţi de neglijență gravă în serviciu, de faptul că au tergiversat sub diverse forme și metode, soluționarea procedurii penale care a durat 14 ani, 2 luni și 26 zile.
Prejudiciul stabilit de procurori în 2000 a fost de 12.000 cu menţiunea că valoarea nu a fost certificată. În linii generale, cei de la ANAF şi procurorii din dosar sunt acuzaţi că nu au vrut să facă o expertiză contabilă, care ar fi arătat că nu este vorba despre nicio infracţiune în cazul respectiv.
În replică, reprezentanţii ANAF au cerut instanţei respingerea plângerii pe motiv că instituţia nu are calitate procesuală activă.
De asemenea, cei de la Finanţe mai spun că ”nu se conturează existența un prejudiciu personal, real suferit, ci, ceea ce se reclamă este existența unui prejudiciu moral suferit de Brudan Lucia”.
Judecătorul a considerat că, oricum, persoanele în vârstă de îmbolnăvesc şi calvarul prin care au trecut soţii Brudan nu are nicio legătură cu faptul că oamenii au fost ”împinşi” în groapă
La Tribunalul Cluj, procesul de acţiune în răspundere delictuală a fost judecat de TATU Oana-Claudia. La aproximativ un an după ce a dat această sentinţă ea s-a pensionat.
Judecătoarea a considerat că nu poate fi făcută o legătură validă între problemele de sănătate şi cele financiare întâmpinate de soţii Brudan după trimiterea în instanţă a dosarului din anul 2000.
”(… ) tribunalul va admite în parte cererea formulată de către reclamantă privind acordarea daunelor morale pentru suferința fizică și psihică constatând că nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între soluționarea într-un termen nerezonabil a dosarului penal și accidentul vascular de care a suferit aceasta în anul 2010 cu consecința unei hemipareze la nivelul mâinii stângi și aceluiași picior, această boală fiind frecvent întâlnită la persoanele mai în vârstă și din cauza unui fond preexistent. Cu toate acestea, este neîndoielnic faptul că pe fondul bolii respective și a altor probleme de sănătate (tulburare depresivă care a culminat cu tentativa de suicid prin venesecție după momentul arestării) conform expertizei medico-legale care a stat la baza revocării măsurii arestului preventiv și a luării măsurii provizorii a internării medicale a acesteia la Clinica de psihiatrie din Cluj-Napoca, durata excesivă a soluționării dosarului penal a fost altfel resimțită, percepută de către aceasta, stresul și disconfortul creat de procedură fiind mult mai intense”, arată judecătoarea în motivarea sentinţei.
În continuare, ea a stabilit că suma de bani care i se cuvine drept daune morale este de 6.000 euro.
”(…) instanța va acorda reclamantei suma de 6000 euro în echivalent lei la data plății, cu titlu de daune morale. În schimb, tribunalul va respinge cererea privind daunele materiale în cuantum de 1.000.000 euro compuse din cheltuielile medicale efectuate ca urmare a accidentului vascular și prejudiciul suferit ca urmare a imposibilității de a conduce firma. (…) Cheltuielile medicale nu pot fi onorate, în primul rând, pentru că instanța a stabilit în cele ce preced că accidentul vascular nu este o consecință a duratei excesive a procedurii judiciare, iar apoi aceste cheltuieli nu au fost probate, în măsura în care s-ar trece peste primul aspect arătat. De asemenea, nu se poate reține aceeași legătură de cauzalitate între fapta culpabilă a pârâtului și imposibilitatea administrării firmei arătate care a culminat cu falimentul, în contextul în care reclamanta a fost lipsită de libertate o scurtă perioadă de timp având posibilitatea de a se ocupa de societate”, se mai arată în motivare.
În privinţa soţului, care pe parcursul acestui proces a murit, judecătoarea a considerat că nu este îndreptăţit la nicio despăgubire.
”Este real faptul că reclamantul (Iuliu Brudan, n.red.) a fost o persoană care a suferit un prejudiciu ca urmare a problemelor de ordin penal ale soţiei sale, spre exemplu încărunțise într-o noapte, imediat după ce fusese arestată soția sa și i-a fost mereu sprijin, mai ales după ce făcuse un accident vascular cerebral cu hemipareză stângă în anul 2010, așa cum au arătat martorii audiați în cauză, însă nu se poate concluziona că există o legătură de cauzalitate directă, de la cauză la efect, între prejudiciul suferit de acesta şi soluţionarea cu întârziere a dosarului penal, ci mai degrabă aceste daune au fost generate de trimiterea în judecată a reclamantei care a debutat cu arestarea sa la 23.03.2000 pentru un caz de fraudă cu produse petroliere, la care s-au mai adăugat două infracțiuni, fals și deturnare de fonduri. În plus, așa cum s-a statuat anterior nu se poate stabili cu certitudine faptul că accidentul vascular al soției sale a fost cauzat de durata excesivă a procesului penal și de asemenea, nu s-a făcut dovada îmbolnăvirii reclamantului din cauza duratei excesive de soluționare a dosarului penal, bolile de genul celor suferite de către reclamanți fiind frecvente de la o anumită vârstă”, arată judecătoarea.
Dacă la Tribunalul Cluj cei doi soţi au primit 6.000 euro, la Curtea de Apel Cluj nu au mai primit nimic
Verdictul de la Tribunalul Cluj a fost contestat de ANAF şi procesul a ajuns la curtea de Apel Cluj. A fost judecat de un complet format din CÂMPEAN Anamaria şi BOBOŞ Sergiu Cătălin. Sentinţa celor doi magistraţi a arătat că în proces a intervenit prescripţia, astfel că a respins plângerea celor doi soţi.
”Admite apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 624 din 01.10.2021 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosarul nr. 974/117/2020, pe care o schimbă în sensul că admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârât şi în consecinţă: Respinge ca fiind prescrisă acţiunea formulată de reclamanţii BL şi BI, decedat, având ca moştenitor pe NIP, în contradictoriu cu pârâtul SR prin MFP. Menţine restul dispoziţiilor care nu contravin prezentei soluţii. Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantele BL şi NI”, arată soluţia pe scurt dată de cei doi judecători.
Însă, Instanţa Supremă a dispus rejudecarea procesului la nivelul Curţii de Apel Cluj. În procesul rejudecat, la mijlocul acestei luni Curtea de Apel Cluj a respins cererea de chemare în judecată făcută de soţii Brudan.
