Potrivit raportului Gărzii Forestiere Cluj aferent anului trecut, inspectorii instituției chiar au pus ochii pe pădurile din Bistrița-Năsăud. Județul este în top cu cele mai multe controale, numărul fiind dublu față de Maramureș, de exemplu, unde au fost descoperite cele mai mari nereguli.
Garda Forestieră Cluj a făcut public raportul pentru anul trecut, când a realizat în cele 4 județe arondate aproape 600 de controale la regimul silvic și materiale lemnoase. Acestea s-au lăsat și cu 45 de sesizări penale.
Valoarea prejudiciilor cauzate prin infracțiuni la regimul silvic trece re un milion și jumătate de lei. Anul trecut au fost aplicate nu mai puțin de 761 de amenzi contravenționale, valoarea lor cumulată apropiindu-se de două milioane de lei.
„Controalele privind respectarea regimului silvic au fost axate pe identificarea tuturor neregulilor privind intervențiile în viața pădurii, care conduc la destructurarea arboretelor, făcându-le nefuncționale ecologic și improprii în privința producției de lemn, rezultatul fiind diminuarea calitativă a actului administrativ și punerea sub semnul întrebării a gestionării durabile a fondului forestier în zonele în care aceste nereguli sunt prezente major și se perpetuează cu consecvență”, se precizează în raportul instituției, conduse de bistrițeanul Istrate Ștețco.
În raport se mai subliniază faptul că sustragerile de arbori din păduri reprezintă o problemă majoră în fiecare județ arondat Gărzii Forestiere Cluj. Aceasta are pe mână județele Bistrița-Năsăud, Alba, Maramureș și Cluj.
Județul Bistrița-Năsăud, campion la controale și cel mai „curat”
Inspectorii Gărzii Forestiere Cluj par să se fi concentrat anul trecut pe județul Bistrița-Năsăud, deși este cel mai curat dintre cele arondate. Bistrița-Năsăud are însă cele mai multe sesizări și solicitări din afară, așa poate se explică numărul considerabil mai mare de controale. În Bistrița-Năsăud au fost făcute 183 de sesizări, în condițiile în care în Alba, de exemplu, au fost doar 8 sesizări tot anul trecut, aproape una la două luni, iar în Maramureș 42. În județul Cluj au fost făcute 151 de sesizări în 2022.
Astfel, în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022, în Bistrița-Năsăud au fost realizate 183 de controale, în timp ce în Cluj au fost realizate 169, în Alba 140, iar în Maramureș doar 90. Deși în Maramureș au fost efectuate cele mai puțin controale, jumătate față de Bistrița-Năsăud, acolo au fost făcute cele mai multe sesizări penale – 19.
În Cluj au fost făcute 14 sesizări penale în urma controalelor, în județul Alba doar 8, iar în Bistrița-Năsăud doar 4. Discrepanțe apar și când vine vorba despre prejudiciile create. Astfel, în Bistrița-Năsăud, prejudiciul cauzat estimat ajunge la 180.000 de lei. Alba are cel mai mic prejudiciu, de doar 23.000 de lei, la Cluj prejudiciul ajunge la 257.993 de lei, iar în Maramureș prejudiciul trece de un milion de lei.
În Bistrița-Năsăud au fost constatate 125 de contravenții, în condițiile în care în Alba numărul acestora e dublu, ajungând la 322. Valoarea amenzilor date în Bistrița-Năsăud ajunge la 365.000 de lei, iar Alba are cea mai mare valoare cumulată de 637.000 de lei. În Cluj valoarea cumulată a amenzilor trece de 400.000 de lei, iar în Maramureș de jumătate de milion de lei.
Când vine vorba despre materialul lemnos confiscat, cel mai rău stă județul Cluj, unde s-a confiscat peste 500 de metri cubi de lemn. În Bistrița-Năsăud s-a confiscat 277 de metri cubi, în Alba 111 metri cubi, iar în Maramureș doar 72 de metri cubi.
De asemenea, s-a mai confiscat contravaloarea a 2.375 de metri cubi de lemn în Alba, contravaloarea a 129 de metri cubi de lemn în Bistrița-Năsăud, contravaloarea a 242 de metri cubi în Cluj și contravaloarea a 908 de metri cubi în Maramureș.
Doar 11 controale de fond de vânătoare
Inspectorii Gărzii Forestiere Cluj au efectuat în toate cele 4 județe arondate, în cursul anului trecut doar 11 controale la fondurile de vânătoare. În urma controalelor efectuate s-au constatat doar 5 cazuri de braconaj. Numărul acțiunilor de prevenire și combatere a braconajului a fost 0.
Au fost evaluate 74 de trofee anul trecut și au fost făcute 6 sesizări penale. Valoarea prejudiciilor din infracțiuni ajunge la 12.500 de euro. Au fost date amenzi în valoare de 28.750 de lei. Au fost făcute peste 100 de petiții și sesizări cu privire la nereguli în această zonă. Într-un singur caz s-a solicitat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor rezilierea contractului de gestionare a fondului de vânătoare:
„În urma unui control efectuat de către personalul Compartimentului controlul activității de vânătoare la un ocol silvic din județul Alba, gestionar al unui fond cinegetic, s-a solicitat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor emiterea acordului de reziliere a contractului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondului cinegetic în cauză, fiind emis ulterior de către Ministerul Mediului, Apelor și pădurilor acordul de reziliere”, se mai arată în raport.
Instituția are de plătit angajaților peste 12 milioane de lei
Garda Forestieră Cluj, condusă de Istrate Ștețco, are 67 de posturi, dintre care 59 de execuție și 8 de conducere. La final de 2022, 50 de posturi erau ocupate și 17 vacante.
Începutul anului trecut a prins instituția cu datorii totale în valoare de 43 de milioane de lei. Până la final de an, instituția a mai reușit să plătească din datorii, ajungând la 37 de milioane de lei.
Instituția are o parte importantă din datorii către proprii angajați care au acționat-o în judecată, cerând lefuri mai mari. Este vorba despre sentințe devenite executorii de acum 5 ani, în perioada 2018-2022. Acestea vor fi plătite în perioada 2019-2027, în baza unei ordonanțe de urgență:
„În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 24/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2011, s-a efectuat inventarierea datoriilor reprezentând sume prevăzute de hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii la 31.12.2018, în cursul anului 2019, 2020, 2021 și 2022 a căror plată se va efectua în perioada 2019 – 2027 potrivit prevederilor Ordonanței de urgență nr. 90/2014, respectiv OUG 114/2018, aceste datorii necurente înregistrându-se în contabilitate ca și provizioane și raportate în bilanț”, se mai arată în raport.
Datoriile către angajați ajungeau la început de 2022 la 12 milioane de lei. Anul trecut, datoriile deja existente către angajați au mai crescut cu încă 845.301 lei.
