Judecătorul Ovidiu Puţura la un pas de libertate

Fostul judecător și secretar de stat în Ministerul Justiției, poate este sau nu vinovat, asta numai Dumnezeu o știe și propria lui conștiința, dar un lucru este sigur, a avut parte de un proces nedrept, incorect, care a semănat mai curând cu o execuție politică. Probabil că activitatea în Ministerul Justiției, intenția de a candida la CSM cu un proiect revoluționar spun unele voci avizate din justiție, a deranjat și a devenit o țintă, intrând în vizorul celebrului binom, SRI-DNA, iar din acel moment șansele lui la libertate au fost egale cu zero. Efectul celebrelor protocoale SRI-DNA, baza așa-zis juridică a acestui monstruos concubinaj, i-au anulat orice șansă la apărare și la un proces corect. Dirijarea premeditată a acestuia pe celebrele culoare, mai întâi cel media, care i-a desființat imaginea, apoi cel al justiției care l-a băgat la pușcărie pentru cinci ani de zile, au distrus practic un om și o carieră, ca de altfel în sute de cazuri asemănătoare.

Șansa la libertate a lui Ovidiu Puțura, paradoxal este oferită de implicarea nelegală a SRI în anchetă și judecata sa, dar și a unei ordonanțe de urgență pregătită pentru completurile de judecată constituite nelegal, inclusiv cele de 3 judecători. Efectele acestei Ordonanțe constituie o șansă a celor care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite începând din 2014 și care ar putea beneficia de un recurs în anulare.

Ovidiu Puţura, de profesie judecător, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei (MJ), în mandatul de ministru al lui Robert Cazanciuc a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă la data de 20 iunie 2017, decizie care a menținut sentința dată pe 20 septembrie 2016 de Curtea de Apel București.

Neșansa acestuia, dacă se poate spune așa, au fost doi judecători cu numele de Matei, George Matei, de la instanța de fond, Curtea de Apel București și celebrul Ionuț Matei de la ÎCCJ din completul de 3 judecători, care l-au ”executat” eludând cele mai elementare drepturi procesuale în desfășurarea unui proces corect.

Recent, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General, a anunțat că va cerceta maniera în care completurile de 3 judecători pentru anul 2018 au fost aprobate de șefii Înaltei Curți. Conducerea ÎCCJ este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual, existând totodată suspiciunea că hotărârea Colegiului de conducere nr.80/2017 prin care s-au aprobat Completurile de 3 judecători nu există în realitate. Și se pare că nu există începând cu anul 2014. Ca măsură reparatorie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, prin ordonanța anunțată vrea să le permită să facă contestaţie în anulare tuturor celor condamnaţi de completurile de cinci judecători (C5) de la Înalta Curte declarate nelegal constituite de CCR în perioada 2014 – 2018, dar și a celor condamnați în aceiași perioadă de completurile de 3 judecători. Acest lucru ar înseamnă o posibila anulare a sentinţelor, rejudecarea apelurilor şi redobândirea de către contestatari, printre care și judecătorul Ovidiu Puțura, a prezumţiei de nevinovăţie. 

În prezent fostul judecător este deținut în penitenciarul Jilava, conform unor surse ANP, acesta are în penitenciar o conduită ireproșbilă, participă la toate programele de reeducare, drept urmare cu prilejul sărbătorilor de iarnă, acesta a beneficiat de o permise de 5 zile pe care a petrecut-o în București cu familia venită din Bistrița.

Aflat în detenție, Ovidiu Puțura, încearcă prin toate mijloacele legale să demonstreze că a fost victima unui proces politic, în care i sau încălcat toate drepturile procesuale, iar judecata la care a fost supus a fost o execuție politică. În acest sens s-a adresat comisiei de control a SRI, condusă de senatorul Claudiu Manda, unde pe parcursul a 6 ore de audieri, la cea de-a doua audiere, a încercat să demonteze și să devoaleze opiniei publice mecanismul diabolic care acționează sub acoperirea luptei anticorupție, își execută țintele luate în vizor la comenzi politice. A oferit explicații comisiei despre cum se procedează cu repartizarea aleatorie a dosarelor ajunse în instanțe, cum se face pe calculator și cum poate un grefier să distribuie un anumit dosar către un judecător sau complet de judecată anume stabilit.

A explicat comisiei cum se procedează prin metoda ”coperta” și cum se derulează lucrurile ca prin distribuția ”aleatorie” un anumit dosar să ajungă la completul de ”execuție”. În sprijinul celor devoalate, Ovidiu Puțura a prezentat o listă de persoane, judecători de la ÎCCJ pe care îi consideră oameni ai ”sistemului”, subliniind faptul, cu subiect și predicat, că are cunoștință de anumite persoane care sunt judecători și procurori, care aveau relații cu ofițeri din servicii și uneori făceau schimb de informații”. Este de menționat faptul că în Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura, a fost responsabil al Structurii de Securitate a instituției.

Binomul malefic SRI-DNA

Pe aceiași linie a devoalării binomului malefic SRI-DNA, a mai arătat că anumiții procurori cu funcții importante pentru a fi motivați în dosare deschise la comandă de către subordonați, au fost amenințați la rândul lor cu dosare penale. Referitor la propriul dosar, arătă că a fost atenționat de cineva de la SRI, că judecătorul cauzei lui la fond, la Curtea de Apel București (George Matei), va fi contactat se cineva de la SRI, pentru ca soluția să fie cea care se dorește, adică condamnare la închisoare. Astfel acesta a relatat un episod din timpul judecării la fond a cauzei. ”Când dădeam o declarație, judecătorul a solicitat o pauză. Voia să bea un ceai că nu se simte bine, întâmplarea face ca atunci să fie și domnul general Dumbravă de la SRI acolo”. Ulterior a precizat că judecătorul (George Matei) s-a întâlnit cu generalul Dumbravă, pentru a primi soluția în plic, iar pretextul cu starea de rău în sala de judecată și nevoia de a bea un ceai, a fost acoperirea acelei întâlniri.

A mai relatat faptul că ancheta și procesul în care a fost implicat, a fost generat de un ”deranj” pe care l-a provocat unui oficial de rang înalt din SRI și că toate problemele lui vin din zona respectivă și că a știut că va fi condamnat și la câți ani din surse SRI. Cludiu Manda, președintele de control a comisiei SRI a declarat, referitor la cele spuse în cadrul audierilor din comisie de Ovidiu Puțura, ”…există martori pe care domnia sa i-a indicat și că, în momentul în care a fost judecat, a fost o pauză de câteva minute, judecătorul a părăsit sala și a avut o întâlnire cu un ofițer din conducerea SRI, lucru pe care trebuie să vedem dacă s-a întâmplat și dacă este legal, după care s-a întors, a continuat audierile și s-a stabilit în pronunțare decizia”. Conform declarației lui Manda, judecătorul (Matei) a pretextat că nu se simte bine și vrea o pauză de cinci minute, a părăsit sala de judecată, ulterior a revenit în formă și a continuat judecata încă câteva ore. Ovidiu Puțura a declarat comisiei că persoana care a ”provocat” starea de rău a judecătorului, a fost cel cu câmpul tactic, generalul Dumbravă, manevra fiind făcută pentru acoperirea întâlnirii.

Informații de ultimă oră arată faptul că și completurile de 3 judecători se năruiește, începând cu 2014, justițiabili nu au avut parte de repartizare aleatorie a judecătorilor, aceștia fiind puși cu mâna, iar mii de procese stau sub spectru nulității, inclusiv dosarul în care a fost judecat și condamnat Ovidiu Puțura.

A beneficiat Ovidiu Puțura de un proces corect?

Un alt argument că Ovidiu Puțura nu a beneficiat de un proces corect este oferit de o situație cu totul absurdă. Acesta a fost condamnat pentru dare de mită de Înalta Curte, deși chiar Înalta Curte, in 7 iunie 2017, a admis cererea judecătorului și a dispus sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a art. 290 alin. (1) Cod penal privind darea de mita: „Admite cererea formulată de apelantul-inculpat Puțura Ovidiu și dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 290 alin. 1 Cod Penal. Definitiva”

Altfel spus, ICCJ, completul de 3 judecători, a dispus condamnarea lui Ovidiu Puțura pentru un articol care a fost trimis la CCR. În aceste condiții, după o logică elementară apare o întrebare. Ce s-ar fi întâmplat dacă CCR decidea ca art. 290 alin. (1) Cod penal privind darea de mita, pentru care a fost condamnat Puțura, ar fi fost declarat neconstituțional? Inevitabil, Ovidiu Putura, ipotetic trebuia să formuleze o nouă acțiune în instanță pentru anularea pedepsei pentru dare de mită. Pe cale de consecință de aici apare o nouă întrebare. Nu era mai corect ca în cazul lui procesul din instanță să fi fost suspendat până la pronunțarea unei decizii de către CCR?

În final decizia CCR nu a fost în favoarea lui Puțura, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă. Decizia 464/2017 referitoare la respingerea acesteia, a fost publicată în M.O al României la data de 26 octombrie 2018.