Judecătorii clujeni îi dau zeci de mii de euro unui vameș șef judecat pentru corupție

Două instanțe clujene au acordat daune morale de zeci de mii de euro, plătite din bani publici, pentru că Vidican Ovidiu Dorin, vameș șef a fost cercetat pentru corupție și, ulterior, procurorii au clasat acuzațiile. Cu toate acestea, el a fost trimis în judecată în alt dosar, iar procesul se derulează și în momentul de față. Vidican a fost cercetat sub acuzația că a făcut parte dintr-o rețea de vameși care facilitau traficul ilegal de țigări, în special, prin Vama Halmeu.

În iulie 2022, inspectorul vamal Vidican Ovidiu Dorin a deschis la Tribunalul Cluj un proces împotriva Ministerului Finanțelor Publice și DNA în care cerea atragerea răspunderii delictuale a celor două instituții.

În cererea de chemare în judecată a solicitat ca cele două instituții să fie obligate la plata a 80.000 euro, cu titlu de despăgubiri morale, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin faptele ilicite reproșate. Cu alte cuvinte, el a cerut banii pentru că, în 2010, în baza unor denunțuri făcute de doi subalterni de-a lui Vidican el a fost acuzat de procurorii DN” că este implicat în trafic cu țigări. Autodenunțul făcut de doi vameși indicau că Vidican, care ocupa funcția de șef serviciu antifraudă la Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat care asigura protecția traficanților cu țigări. În speța respectivă, grupul ar fi luat o mită de 300.000 euro pentru a facilita trecerea a 3.708 baxuri de țigări aflate în tranzit de la terminalul vamal Ljubljana către România.

Ca modalitate de operare, s-a reținut o simulare a scoaterii din Uniunea Europeană a unor cantități de țigări, introduse pe teritoriul vamal în regim suspensiv de la plata obligațiilor vamale, regim care interzicea comercializarea mărfurilor în acest interval de timp. Organele penale au arătat că grupul infracțional ar fi confirmat tranzitul, urmat de eliberarea garanțiilor constituite pentru obligații, însă că mărfurile au rămas în realitate pe teritoriul vamal comunitar, unde au fost comercializate prin sustragere de la plata obligațiilor vamale și fiscale.

Procurorii au trimis dosarul în judecată în 2012, dar parcursul lui a devenit din ce în ce mai sinuos din cauza unei ”cascade” de schimbare a încadrării juridice a faptelor de care Vidican era acuzat. Iar rezultatul a fost cel vizat de inculpat.

Astfel, „niciuna dintre probe nu a relevat inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup structurat, formal din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni, respectiv, data, locul și persoanele care au constituit grupul, precum și modalitatea concretă de sprijinire sau aderare, legătura subiectivă dintre suspecți”, se arată în dosar. .Așadar, s-a dispus soluția de clasare pe motiv că fapta penală imputată nu există.

Judecătorii nu au luat în considerare nici acuzațiile de luare de mită, pentru că nimeni nu a recunoscut că a luat sau a dat mită, iar o operațiune de prindere în flagrant nu a existat în ancheta DNA. Pe deasupra, s-a reținut că având în vedere timpul scurs de la presupusele fapte de corupție (peste 10 ani), s-a dispus clasarea cu privire la infracțiunile de luare de mită.

Cu alte cuvinte, astrele s-au aliniat deasupra lui Vidican iar el a scăpat de acuzații. Însă, vameșul nu a vrut să rămână cu onoarea pătată, astfel că a cerut despăgubiri morale de 80.000 euro.

Tribunalul generos cu unul dintre vameșii lui Blaga

În prima fază, Tribunalul Cluj a decis că lui Vidican i se cuvine jumătate din suma cerută pentru a se spăla de rușinea făcută de procurorii DNA.

„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Naţională Anticorupție, şi în consecinţă respinge acţiunea civilă formulată în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, invocate de acest pârât prin întâmpinare. Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul Vidican Ovidiu Dorin în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi în consecinţă: Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să plătească reclamantului daune morale în cuantum de 40.000 Euro. Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să plătească reclamantului despägubiri materiale în cuantum de 4.400 lei, reprezentand cheltuielile de judecatä efectuate în dosarul penal nr. 56/ P/ 2010 Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să plătească reclamantului suma de 12.627,51 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în prezentul dosar. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare”, arată soluția pe scurt a instanței.

Însă, procurorii DNA și reprezentanții Ministerului Finanțelor au considerat că onoarea de șef serviciu antifraudă la Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj cântărește mai puțin decât 40.000 de euro și au atacat decizia.

În procesul de apel, Curtea de Apel Cluj, a considerat că, de fapt, onoarea vameșului ar trebui să fie mai ieftină.

”Admite în parte apelurile declarate de reprezentantul Ministerului Public şi respectiv de pârâtul Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr.347 pronunţate de Tribunalul Cluj la data de 7.07.2023 în dosarul nr. 3017/117/2022, pe care o schimbă în parte, după cum urmează : Admite excepţia inadmisibilităţii doar în privinţa petitului vizând acordarea daunelor morale pentru caracterul nelegal al interceptărilor efectuate. Respinge ca nefondat petitul privind acordarea daunelor morale pentru efectuarea urmăririi penale finalizate prin pronunţarea unei soluţii de clasare. Menţine obligaţia pârâtului Statului Român prin Ministerul Finanţelor de a plăti reclamantului suma de 20.000 euro pentru nerespectarea duratei rezonabile a procesului penal. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile atacate care nu sunt contrare prezentei. Respinge apelul incident formulat de reclamantul Vidican Ovidiu Dorin împotriva aceleiaşi sentinţe ca nefondat. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare”, arată soluția pe scurt a instanței care a redus la 20.000 euro daunele acordate.

Alt dosar, altă onoare

Însă, acesta nu a fost singurul dosar penal în care Vidican a fost acuzat de corupție. În 2016, DNA l-a trimis în judecată pe Vidican, alături de alți șefi din Vamă, printre care și pe şeful Vămii clujene, Călin Vesa, într-un alt dosar de corupție. Faptele sunt judecate încă la stadiul de fond.

Vesa este cunoscut ca fiind unul dintre protejatii lui Vasile Blaga, făcând parte din aceeaşi linie de partid. De asemenea, şeful Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj face parte din cercul de interese al lui Adrian Tărău, un controversat om de afaceri din zona Bihorului. Vesa, împreună cu ceilalţi şefi din cadrul Vămii care au fost trimişi în judecată sunt cercetaţi pentru o serie de afaceri frauduloase cu combustibil.

În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că, „în perioada aprilie – mai 2009, inculpaţii Bereczki Jozsef şi Pap Robert, în calitate de administrator, respectiv administrator de fapt al SC Colors International Sacuieni, au conceput şi pus în aplicare un mecanism evazionist prin care 211 facturi şi documente financiar-contabile aferente nu au fost evidenţiate în actele contabile ale societăţii, astfel încât cantitatea de 6.647.986 litri/5.565,2 tone motorină Euro 5 a fost eliberată pentru consum către societăţi comerciale care deţineau staţii de distribuţie a carburanţilor auto, fără plata accizei şi TVA aferent. În actele contabile figura că motorina ar fi fost livrată în spaţiul intracomunitar, către o societate din Slovacia”. Ulterior, în urma obţinerii autorizaţiei de antrepozit fiscal de depozitare, Bereczki şi Pap, prin SC Colors International, au achiziţionat mari cantităţi de motorină Euro 5, în regim suspensiv de la plata accizei şi a TVA aferentă, de la marii producători. Astfel, în perioada 03 aprilie – 15 Mai 2009 SC COLORS INTERNATIONAL SRL a achiziţionat 6.647.986 litri motorină Euro 5, în regim suspensiv de la plata accizei. “Conform legislaţiei fiscale în vigoare la data faptelor, mişcarea produselor accizabile dintr-un antrepozit fiscal către un alt antrepozit fiscal, din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene, nu se consideră eliberare pentru consum al produsului accizabil, fiind utilizat preţul de producţie, fără taxe (accize şi TVA)”, se arată în rechizitoriu. Motorina Euro 5 achiziţionată a fost pusă în vânzare de către diferite societăţi comerciale de pe teritoriul României, prin intermediul a două societăţi ,,conductă”, respectiv SC HEY INVEST CONSTRUCT SRL Bucureşti şi SC TRESZKAY CONSTRUCŢII SRL Bucureşti, două societăţi de tip fantomă care nu funcţionau la sediul social declarat. Pentru a ascunde punerea în vânzare a motorinei Euro 5, Bereczki şi Pap au întocmit acte fictive, documente administrative de însoţire şi facturi, prin care au atestat că întreaga cantitate de motorină a fost expediată la antrepozitul fiscal al firmei OKTAN AS din Slovacia, produsul accizabil circulând tot în regim suspensiv. Metoda a fost una bine gândită care a cauzat o pagubă bugetului consolidat al statului, de 2.5 milioane de euro,  reprezentând acciza şi TVA aferente cantităţii de 6.647.986 litri motorină Euro 5, care nu a fost plătită la organele fiscale. “Coroborând aceste date cu rezultatul verificărilor efectuate prin Centrul de Informaţii Vamale al ANV şi cu răspunsul la comisia rogatorie adresată organelor judiciare slovace, punerea în vânzare a motorinei Euro 5 pe teritoriul României a fost confirmată şi de declaraţiile conducătorilor autocisternelor, care au încărcat motorina de la furnizorii din Constanţa, aceştia susţinând că au descărcat produsul pe teritoriul României”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Oradea.

Răzvan Robu