Raportul Curţii de Conturi pentru anul 2013 ne arată că Ocoalele Silvice funcţionează după propriile reguli. Acestea fie închid ochii voit la anumite nereguli, fie au contabili prea nepricepuţi pentru a se asigura că se respectă legea.
Campion la abateri financiar-contabile în 2013 cu 131 de milioane de lei este Ocolul Silvic Comunal Romuli, care este urmat de Ocolul Silvic Tihuţa Colibiţa Prundu Bârgăului cu abateri financiar-contabile în valoare de 284.000 de lei, de Ocolul Silvic Plaiurile Heniului cu abateri în valoare de 234.000 de lei, şi de Ocolul Silvic Maieru cu abateri în valoare de 34.000 de lei. La acestea se adaugă prejudicii înregistrate de mai multe ocoale silvice. Ocolul Silvic Tihuţa Colibiţa Prundu Bârgăului a înregistrat prejudicii de 536.000 de lei, iar la Ocolul Silvic Izvorul Someşului – Şanţ prejudiciile au ajuns la 287.000 de lei.
Primăriile închid ochii când vine vorba de taxele datorate de ocoale
Printre neregulile constatate de Curtea de Conturi se numără neplata taxelor pe teren, clădiri sau chiriile către anumite primării. De exemplu, Ocolul Silvic Plaiurile Heniului nu a virat Primăriei Leşu taxa de teren datorată, care se ridică la 67.000 de lei.
Pe de altă parte primăriile parcă închid ochii la aceste omisiuni şi mai mult vin cu mici favoruri pentru ocoalele silvice. Primăria Măgura Ilvei de exemplu a efectuat plăţi în valoare de 40.000 de lei pentru cheltuieli care nu au legătură cu activitatea proprie, constând în cheltuieli cu taxe şi cursuri de calificare pentru angajaţii Ocolului Silvic.
Drumurile forestiere tot mai degradate din cauza ignoranţei ocoalelor
Şi fondul de accesibilizare a pădurilor este ignorat, deşi acesta ar asigura menţinerea drumurilor forestiere. Practic, ocoalele silvice sunt obligate să dea 10% din banii obţinuţi din vânzarea lemnului la fondul de accesibilizare a pădurilor, care mai apoi este utilizat pentru construirea şi reabilitarea drumurilor forestiere.
Sumele pe care ocoalele silvice din Bistriţa-Năsăud sunt nevoite să le direcţioneze spre acest fond trec de zeci de mii de lei, care ar asigura măcar o menţinere a acestor drumuri forestiere. De multe ori însă, ocoalele silvice „uită” de această taxă şi mai apoi se plâng că n-au avut bani să reabiliteze drumurile forestiere. Este şi cazul Ocolului Silvic Dealul Negru, care are efectivul cel mai mare de urşi bruni din Europa şi care este controlat de ani buni de omul de afaceri Traian Larionesi.
„Drumurile forestiere necesită reparaţii capitale, acestea nefiind efectuate din lipsă de fonduri. În anul 2011 fondul de accesibilizare nu a fost constituit, iar în perioada 2012-2013 acesta a fost constituit în procent de doar 1%. Prin neefectuarea reabilitării la drumurile forestiere, degradarea lor se accentuează, acest fapt având repercursiuni asupra gradului de accesibilizare a pădurilor şi a mediului”, explică situaţia de la Ocolul Silvic Dealul Negru cei de la Curtea de Conturi în raport.
Se plâng că nu au bani, dar iartă agenţii economici de penalităţi
Se pare că ocoalele silvice închid ochii şi când vine vorba de penalităţile pe care trebuie să le achite agenţii economice pentru întârzierea achitării masei lemnoase. Doar la Ocolul Silvic Valea Şieului aceste penalităţi care nu au fost încasate au ajuns la 161.000 de lei.
La ignorarea acestor penalităţi care aduc venituri serioase la bugetul ocoalelor silvice se mai adaugă, după cum am arătat şi mai sus, nevalorificarea produselor accesorii ale pădurii şi anume a fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile sau plantelor medicinale. Cu toate acestea majoritatea ocoalelor silvice din judeţ se plâng că nu au bani pentru investiţii şi chiar pentru plata angajaţilor. Campion la nereguli pentru anul 2013 pare să fie Ocolul Comunal Romuli. Potrivit Curţii de Conturi, datele din bilanţul contabil nu corespund situaţiei reale a patrimoniului unităţii, terenurile cu vegetaţie forestieră primite în administrare fiind înregistrate eronat în patrimoniul entităţii şi nu în conturi în afara bilanţului.
De asemenea, nu au fost calculate şi încasate penalităţi pentru achitarea cu întârziere a masei lemnoase vândute agenţilor economici, penalităţi care ajung la 7000 de lei în cazul Ocolului Comunal Romuli. Ocolul silvic nu a plătit nici taxa pe clădiri Primăriei Romuli care ajunge şi ea la 2000 de lei. Neregulile curg şi la Ocolul Silvic Dealul Negru, unul dintre cele mai râvnite din Bistriţa-Năsăud. Curtea de Conturi spune că bugetele de venituri şi cheltuieli nu au fost fundamentate corespunzător, nefiind prevăzute toate elementele de cheltuială ale ocolului şi nefiind aprobate prin hotărâri de consiliul local. Nu au fost respectate nici clauzele contractuale cu privire la calcularea penalităţii pentru plata cu întârziere a masei lemnoase, iar facturile nu au fost nici ele întocmite la termenele prevăzute în contracte.
Nici aici nu se valorifică produsele accesorii ale pădurii, iar tarifele de gestionare a fondurilor de vânătoare sunt facturate şi încasate de ocolul silvic, asta în condiţiile în care acesta nu este parte în contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare. Şi în acest caz ocolul silvic îşi desfăşoară activitatea într-o clădire a primăriei, pentru care nu a fost încheiat niciun contract de închiriere sau concesionare şi nici n-a fost calculată şi virată taxa pe clădire. Dacă în 2013 a scăpat de ochii indiscreţi ai Curţii de Conturi, în 2012 campion la nereguli a fost Ocolul Silvic Telciu, unde s-au găsit abateri financiare de 2,7 milioane de lei şi prejudicii în valoare de 29.000 de lei.
Neregulile ocoalelor silvice, practică veche
Neregulile din 2013 parcă sunt trase la indigo cu cele identificate la Telciu în 2012. Astfel, nici Ocolul Silvic Telciu nu şi-a achitat taxele pe clădiri, cauzând o gaură în bugetul comunei care se ridica în 2012 la 42.000 de lei. Penalităţile de întârziere nu au fost calculate şi aplicate, iar contribuţia la fondul pentru accesibilizarea pădurilor, care în cazul Ocolului Silvic Telciu ajungea la 389.000 de lei, a fost şi ea ignorată. Culmea este faptul că Ocolul Silvic Telciu nu şi-a plătit dările către Primăria Telciu, însă s-a angajat să plătească contribuţiile sociale pentru zilierii care au ajutat la împădurire, după cum explică Curtea de Conturi:
„Din verficarea efectuată s-a constatat că OSC Telciu a efectuat lucrări de împădurire, revizuire, completări, cu o societate specializată care a efectuat lucrări cu personal zilier. Deşi pentru munca prestată de zilieri angajatorul nu datorează contribuţii sociale, societatea prestatoare a inclus în situaţii de lucrări şi apoi a facturat beneficiarului şi aceste contribuţii nedatorate”.
