Reprezentanţii sălilor de jocuri de noroc spun că afacerile le merg destul de bine, ba chiar le-a crescut numărul clienţilor în ultima perioadă. Cu sume relativ mici investite, bistriţenii speră să plece acasă cu o sumă echivalentă salariului pe care-l câştigă prin muncă într-o lună.
Jocurile de noroc prosperă, graţie optimismului bolnăvicios al românilor
Deşi multe magazine şi firme îşi încetează activitatea, sălile de jocuri de noroc se răspândesc în tot oraşul. Dovada unei afaceri profitabile ce se extinde şi în Bistriţa sunt reclamele luminoase şi spaţiile amplasate în zonele centrale, cu atracţie pentru clientelă. Concurenţa este singura problemă de care se plâng reprezentanţii sălilor de jocuri de noroc. Acest domeniu nu poate fi afectat prea mult de criza financiară. Aspectul a fost intuit de mulţi, este un efect psihologic, oamenii recurg la aceste modalităţi pentru a avea un ban în plus, conştienţi de posibilitatea pierderii şi cu continua speranţă de a reuşi. Jucătorii speră că norocul le va surâde şi în câteva ore să plece acasă cu suma dublă sau mai mare decât cea investită.
Peste un miliard de euro în cazinourile româneşti
Primele opt luni ale lui 2008 au fost de vis pentru proprietarii cazinourilor. Totul mergea ca pe roate, iar sălile de joc apăreau ca ciupercile după ploaie. S-a ajuns astfel la 11 cazinouri cu live game în Bucureşti şi alte 10 în restul ţării, numărul de slot-machine (jocuri mecanice) depăşind 56.000 în întreaga tară. Chiar dacă pare greu de crezut, peste un miliard de euro au fost rulaţi numai anul trecut în cazinourile româneşti.
Criza ocoleşte jocurile de noroc
Conform estimărilor Loteriei Române, veniturile totale înregistrate în anul 2008 din jocurile de tip loto, pronosport şi loz în plic au fost de aproximativ 526 de milioane de lei, faţă de 456 de milioane, în 2007, înregistrând o creştere de 15,26%.
Dar clar este faptul că românii în ciuda efectelor crizei financiare, continuă încercarea norocului atât la ruletă, la jocuri mecanice cât şi la jocurile de tip loto. Este o speranţă dar şi o posibilitatea cu două feţe.
Un an greu, dar speranţa se regăseşte în ajutorul „divin”
Chiar dacă anul acesta România va fi lovită de concedieri masive şi de scumpiri la toate produsele de uz curent şi la energie, speranţa de „mai bine“ a românului nu se mai regăseşte în veniturile obţinute prin muncă, el sperând acum în ajutorul „divin”. Jocurile de noroc prosperă din cauză că un câştig căzut din cer îi va ajuta din ce în ce mai mult pe mulţi români să spere că vor avea o casă, o maşină, sau pur şi simplu siguranţa zilei de mâine.
Nu doar populaţia va avea de suferit, ci şi mediul de afaceri. Nu mai există în acest moment posibilitatea unei investiţii rentabile, ci doar stabile.
Jocurile de noroc creează dependenţă
Nu este o aberaţie, ci un fapt real – jocurile de noroc devin din ce în ce mai acaparante, duc la instabilitatea situaţiei economice a persoanelor cărora le creează dependenţă şi riscă liniştea familiei şi sănătatea mintală. Jocurile de noroc sunt un tip de dependenţă nerecunoscut oficial. Patima pariatului se află în creştere pe perioada crizei economice şi în special în rândul tinerilor.
Vieţi distruse, familii răvăşite şi averi pierdute. Asta rămâne după ce un om devine dependent de jocurile de noroc. Chiar dacă se ştiu mai multe despre efectele consumului de cocaină şi pericolele pe care le ridică drogurile ilegale, nici dependenţa de jocuri de noroc nu este de neglijat. Din cauza jocurilor destul de dese, se poate instala o dependenţă greu de depăşit şi greu de oprit. Este ca orice afacere şi acest aspect a fost catalogat de lumea de afaceri o adevărată industrie unde consumatorul intră şi citeşte regulamentul de sală sau cazino şi pe propria răspundere vine să se distreze. Această proprie răspundere diferă de la o persoană la alta. Sunt persoane care înţeleg aparatele şi ruleta ca simple jocuri, dar cărora nu le creează dependenţa, şi sunt persoane greu de stăpânit după ce le cuprinde viciul obţinerii banului fără a munci.
Argumente pro şi contra
Jocurile de noroc sunt o temă controversată care poate fi înţeleasă în multe feluri: poate fi o afacere rentabilă în perioada crizei, când tot omul ar vrea un ban în plus, pot oferi satisfacţii participanţilor, aici ne referim atât la posibilele sumele câştigate destul de mari, cât şi la implicarea persoanelor în jocurile de noroc, atunci când urmează o pasiune. Pe de altă parte jocurile de noroc măresc rata criminalităţii, aceste jocuri vehiculează sume uriaşe şi reprezintă un centru de generare a infracţionalităţii: ameninţări, hărţuire, spălare de bani şi mită, chiar şi crimă. Aceste medii pot favoriza actele de corupţie la nivel înalt, în ceea ce priveşte jocurile de noroc, argumentele pentru dezvoltarea lor pot fi şi pro şi contra.
Delia Hriţuleac
astia cu stau cu A N I M A T O A R E L E ? tot pe bistriteni ii ajuta ???
am castigat odata 1000 de lei, marte trecuta . ……..ca bine zici domna