Joc de glezne a la Creţu cu terenurile din Staţiunea Pomicolă!

Primarul Ovidiu Creţu îi expediază la Avocatul Poporului pe bistriţenii care îşi cer înapoi terenurile din perimetru Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă. Edilul bistriţean susţine că soluţia la problema oamenilor ar fi să conteste la Curtea Constituţională a României constituţionalitatea Legii 45/2009 prin intermediul căreia terenurile din perimetrul staţiunilor de cercetare au fost trecute în domeniul public al statului. Practic a avut loc o a doua naţionalizare. Situaţia de la Bistriţa este una excepţională, fiindcă Legea 45/2009 a fost promulgată în timp ce câţiva bistriţeni se luptau în instanţă pentru a-şi recăpăta terenurile lăsate moştenire de strămoşii lor. Pe de altă parte, primarul Ovidiu Creţu îi acuză pe deputaţii din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, dar şi pe fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, că ar avea intenţii necurate în ceea ce priveşte terenul din Staţiunea Pomicolă pe care ar vrea să îl privatizeze în interes personal.

Suprafaţa pe care ar trebui puşi în posesie cei care au dovedit cu acte că antecesorii lor au deţinut teren în perimetrul SCDP este de circa 81 ha, însă Primăria Bistriţa via Comisia locală de fond funciar ţine musai că are nevoie de 116 ha de teren pentru a pune în posesie pe toţi cei care sunt trecuţi pe Anexa 29. Din această cauză, ani la rând conducerea SCDP s-a opus, inclusiv în instanţă, motiv pentru care au avut de suferit şi cei care făceau dovada proprietăţii cu acte.

Conducerea staţiunii a motivat faptul că printre cei înscrişi pe Anexa 29 existau şi persoane care nu puteau dovedi cu acte în regulă că au deţinut suprafeţe de teren în perimetrul SCDP. Drept urmare a început un război dur în instanţă, în final judecătorii hotărând, în 2010, prin decizie definitivă şi irevocabilă că SCDP trebuie să pună la dispoziţia Comisiei municipale o suprafaţă de teren de 116 ha, existent pe cadastral Bistriţa.

Tergiversări politice

Până ca instanţa să se pronunţe definitiv, în 2009 în Parlament a fost aprobată Legea 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare,care a apărut în urma unei hotărâri de Guvern emisă cu zece ani înainte – HG 517/1999 – în baza căreia suprafeţele de teren care erau la dispoziţia staţiunilor pomicole au fost trecute din domeniul privat al statului în domeniul public. Legea 45/2009 statuează foarte clar că terenurile pe care îşi desfăşoară activitatea staţiunile de cercetare, şi sunt în administrarea acestora, fac parte din domeniul public şi acestea nu pot fi scoase din proprietatea publică decât prin lege. Lege care, cel puţin până acum, a rămas nemodificată.

În primăvara anului 2013, cinci din cei şase parlamentari bistriţeni au depus o iniţiativă legislativă la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor prin care se solicita modificarea unor anexe ale Legii 45/2009 – anexele 3, 3.30 şi 8.11 – care fac referire directă la suprafeţele de teren al SCDP Bistriţa. Prin propunerea legislativă, conform expunerii de motive, se dorea îndreptarea erorilor din anexele legii şi „soluţionarea situaţiei anormale şi imorale faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora”. În acelaşi document, iniţiatorii atrăgeau atenţia asupra faptului că moştenitorii foştilor proprietari au formulat sau sunt decişi să formuleze plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiindcă „atât ADS Bucureşti, SCDP Bistriţa şi Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud s-au opus şi au tergiversat nejustificat procedura de predare a terenurilor”.

Însă, mai mulţi directori ai unor staţiuni de cercetare din Transilvania, printre care şi Ioan Platon, directorul SCDP Bistriţa, au trimis un memoriu Guvernului şi Parlamentului, prin intermediul căruia şi-au exprimat dezacordul vizavi de retrocedările în natură ale terenurilor aflate în administrarea lor. Mai mult decât atât, aceste staţiuni de cercetare ar fi unităţi strategice în dezvoltarea economică a ţării şi că dispariţia acestora ar conduce la rezultate nefaste în domeniul cercetării agricole. Iniţiativa a fost însă respinsă tacit, fiindcă Guvernul Ponta a lansat „pe piaţă” Legea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist, unde, teoretic, s-ar încadra şi moştenitorii foştilor proprietari din cazul în speţă.

Creţu aduce acuzaţii grave lui Valeriu Tabără şi deputaţilor din Comisia de Agricultură

După ce problema bistriţenilor care şi-au câştigat în instanţă moştenirile a fost dezbătută în cadrul Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, a apărut vaga impresie că lucrurile încep să se mişte în direcţia bună. Primarul Creţu însă susţine cu totul altceva şi mai mult decât atât îl acuză chiar pe fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără de interese ascunse cu privire la terenurile din Staţiune.

„Este o situaţie delicată cu cetăţenii care au primit şi au fost validaţi să primească teren în zona Staţiunii pomicole. Am sperat ca iniţiativa parlamentarilor bistriţeni, şi aici mă refer la cei din fostul USL, în primul rând domnul Suciu şi doamna Pană, care au făcut o iniţiativă de  modificare a Legii 45/2009, astfel încât aceşti cetăţeni să-şi primească drepturile după care umblă din ’91. Dacă în prima fază deputaţii, inclusiv domnul Dolha, din Comisia de Agricultură au susţinut poziţia oamenilor, în final s-au sucit şi aceşti oameni riscă din ou să li se amâne sine die sau să primească teren şi în altă parte, adică şi în Staţiune, dar şi la Slătiniţa. Doresc să fac precizarea că cei 117 persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenurile de la Staţiune ei fac dovada acestui drept cu Registrul agricol sau cu Carte funciară. Prin hotărârea din 2007 a Comisiei Judeţene li s-a recunoscut acest drept, a fost contestată, s-a obţinut sentinţă definitivă şi irevocabilă. În mod firesc, Staţiunea, ADS ar trebuit să predea terenul comisiei municipale şi să fie repartizat. Nu au făcut, au refuzat în mod constant şi am ajuns la Legea 45 din 2009 care a fost modificată apoi prin Legea 75 din 2011 cu o grămadă de erori în ce privesc anexele şi cu încercarea de a-i trimite pe oamenii care au teren în Staţiune în Bistriţa, la Slătiniţa. Mai mult, la Slătiniţa e teren cu vegetaţie forestieră pentru că Staţiunea nu a lucrat acest teren care în 1970 era livadă pură. Ce s-a întâmplat la comisie, unde eu am trimis doi specialişti din cadrul primăriei să susţină punctul de vedere cu argumente juridice? Dacă în prima etapă lucrurile s-au desfăşurat corespunzător, după aceea au intervenit interesele unor şi altora care se gândesc la viitoare privatizări, să rămână teren mai mult, inclusiv domnul Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, şi aceste interese au dus din nou la un aviz al comisiei împotriva cetăţenilor din municipiul Bistriţa. Au încercat să găsească tot felul de tertipuri pentru a-i deposeda de teren, dar legislaţia actuală din România şi mă refer la Legea 1/2000, Legea 169 şi chiar Legea 45 le dau dreptul acestor oameni să îşi primească terenul. Nu pot ă fie trecute în proprietatea publică a statului, aşa cum s-a întâmplat la Bistriţa, terenurile care au fost retrocedate. Prin întocmirea anexei 29 li s-a recunoscut acest drept. Legea 45, care stabileşte suprafaţa pentru Staţiunea pomicolă, inclusiv cu acest teren al oamenilor, este neconstituţională. Articolul 44 din Constituţie spune că nimeni nu poate fi expropriat decât dintr-o cauză de utilitate publică. Eu o să-i consiliez prin oamenii care îi am la primărie pe aceşti cetăţeni, să atace la Curtea Constituţională această lege prin care se fură din proprietatea privată. Vin să îmi explice mie că e mai bine să se facă agricultură la doi paşi de centrul oraşului, aşa cum îi explicau bunicului meu în 1952 că mai bine se face agricultură în CAP decât face el singur pe terenul lui. Acelaşi lucru se întâmplă aici, dar este furt cu legea”, a afirmat Ovidiu Creţu într-o emisiune televizată.

Comisia municipală, reclamată la DNA

Sătulă de tergiversări dar şi de promisiuni din partea politicienilor bistriţeni, Gabriela Breşfelean – una dintre persoanele care ar trebui să primească teren în perimetrul SCDP – a depus în vara anului trecut o plângere la DNA. Până să recurgă la acest gest, bistriţeanca a trimis numeroase memorii atât la Instituţia Prefectului Bistriţa Năsăud, Primăria municipiului Bistriţa, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), cât şi la Ministerul Agriculturii. Fără niciun efect fiindcă instituţiile statului au dat răspunsuri evazive, altfel spus s-au scărpinat la urechea dreaptă cu mâna stângă pe după ceafă.

„Aşteptăm de mai bine de cinci ani să intrăm în posesia terenurilor care ni se cuvin de la SCDP Bistriţa, anexa 29 validată de Comisia Judeţeană de fond Funciar în 9.11.2007 este semnată de ADS şi de SCDP doar cu mici obiecţii neconcludente aşa că nu înţelegem de ce SCDP nu pune la dispoziţia Comisiei Municipale de Fond Funciar terenul pentru care în decursul anilor 1990 – 1999 am primit toţi dividende de la SCDP, fiecare familie de la ferma unde avea terenul. Mai mult, terenul este câştigat în instanţă, este sentinţă definitivă şi irevocabilă (nr. 153/R/2010 din 20.05.2010). De asemenea, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală este în favoarea noastră şi nu a Staţiunii. Minuta deciziei civile 94/R/2011 este în favoarea noastră, mai mult obligă Staţiunea să ne plătească cheltuielile de judecată. (…) Am fost deposedaţi de acest teren o dată de regimul comunist, apoi prin HG 617/1999 fără să se ţină cont că aveam cerere pentru retrocedarea în natură încă din 1996 şi, conform unui răspuns primit de la ANRP în 18.04.2008 semnat de vicepreşedintele Theodor Niculescu, potrivit dispoziţiilor art. 3, alin 1 din Legea 169/1997 precum şi art. 10, alin 7¹ din regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 introdus prin HG nr. 1832/2005 cu scopul de a simplifica procedura restituirii acestor terenuri şi pentru a urgenta încheierea procesului de restituire a proprietăţilor preluate abuziv de regimul comunist, ANRP susţină următorul punct de vedere: «Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităţilor terenuri pentru care s-au depus cereri pentru reconstituire a dreptului de proprietate privată îşi suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluţionarea cererii de către Comisia de Fond Funciar». Acest lucru este prevăzut şi în Legea 247/2005.

ANRP consideră că hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar va cuprinde un articol distinct prin care se va constata în temeiul articolului 3, alineatul 1¹ din Legea 169/1997 trecerea de drept din domeniul public în domeniul privat al statului a acelor suprafeţe supuse restituirii şi punerea acestora la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite, mai mult această procedură poate fi urmată în situaţia în care cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost depusă anterior trecerii respectivelor terenuri în domeniul public al statului. Aceasta este şi situaţia noastră, cererea de retrocedare este din 1996. La apariţia Legii 45/2009 în cuprinsul acestei legi nu se pune problema să nu se retrocedeze terenurile administrate de SCDP către cei în drept care au CF-uri, pentru că Staţiunea primeşte de la ADS alte terenuri în compensarea celor care se predau pe vechiul amplasament”, a scris Gabriela Breşfelean în plângerea către DNA.

În plângere, Gabriela Breşfelean mai arată că terenurile pe care astăzi funcţionează SCDP nu au fost niciodată ale statului român.

„Invocăm neconstituţionalitatea Legii 45/2009 care nu ţine cont că pe terenurile luate de Staţiunea Pomicolă noi am făcut cerere pentru retrocedarea terenului în natură încă din 1997, cu toate acestea 1999 prin HG 517 se trece o parte din terenul Staţiunii din domeniul privat în domeniul public al statului. Prin această hotărâre de guvern s-a făcut o nouă expropriere, terenurile pe care s-a format ICAR-ul apoi SCDP-ul nu au fost niciodată ale statului român, au fost terenurile proprietate privată ale lui Baruch şi Barahoglu, dr. Tidor Dan, Virginia Pletosu, terenuri pe care există extrase de Carte Funciară. ADS şi SCDP să ne prezinte acte de provenienţă, cum au pus mâna pe aceste terenuri, să nu invoce tot timpul că aceste terenuri sunt ale statului. Greşit, terenurile sunt ale noastre, cei mai sus menţionaţi, pentru care ni s-a constituit dreptul de proprietate odată cu Legea 18 şi mai apoi la Legea 1/2000, iar la Legea 247/2005 am cerut retrocedarea în natură. Despre această lege, fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur spunea «că se vrea să fie reparatorie pentru vechii proprietari şi urmaşii acestora». (…)

Statul nu este proprietarul legitim al acestui teren pe care l-a renaţionalizat după 1989 prin fraudă, prin acea HG din 1999, iar acum în 2010 şi 2011 şi mai mult persistaţi să susţineţi sus şi tare că terenul este al statului neţinând cont că nu aveţi CF-uri pe el, doar o HG şi o lege neconstituţională care nu respectă dreptul de proprietate. (…)

Ministrul Agriculturii (n.r. – Daniel Constantin) a fost anul trecut la Bistriţa la Staţiunea Pomicolă întreţinându-se doar cu directorul de acolo (n.r. – Ioan Platon), iar pe noi cei implicaţi direct în problema retrocedărilor de la Staţiune nu ne-a contactat pentru a afla şi punctul nostru de vedere”, a mai scris Gabriela Breşfelean în plângerea depusă la DNA.