Istoria unui monument

Puţină lume îşi mai aminteşte că, în urmă cu 16 ani, exact pe acelaşi amplasament, părculeţul din Piaţa Petru Rareş, urma să fie amplasat un alt monument intitulat, „Trei Staţiuni Catalitice – Spiritul Neamului”, în valoare de circa 25.000 dolari. Autorul acestei opere de artă era artistul plastic Paul Neagu, stabilit în Anglia, la Londra.
Există o oarecare similitudine între cele două proiecte: ambele au fost a amânate. Opera lui Paul Neagu până la urmă nu s-a mai pus în practică, iar a lui Mircea Corneliu Spătaru a fost amânată din motive care cel puţin, deocamdată, scapă percepţiei publice.

Proiectul amplasării operei lui Paul Neagu, „Trei Staţiuni Catalitice – Spiritul Neamului”, a fost într-o fază extrem de evoluată, fiind semnat inclusiv un precontract, între Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Bistriţa-Năsăud, de consilierului şef de atunci, Mircea Oliv, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud – preşedinte Mircea David şi artistul plastic Paul Neagu.

Dar… pe bani

Povestea intenţiei de amplasare a unei opere monumentale a lui Paul Neagu, în Piaţa Petru Rareş din Bistriţa, a început undeva prin anul 1993, ca urmare a relaţiilor personale ale lui Mircea Oliv cu artistul plastic stabilit în Anglia.
Într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului Judeţean, Mircea David, şi consilierilor judeţeni, Mircea Oliv încearcă să-i convingă pe aceştia de necesitatea amplasării unei opere monumentale în Piaţa Petru Rareş. «Menţionăm că această lucrare ar fi prima de for public din România (artistul având astfel de lucrări la Londra, Wasington, Tokio şi Endinburg), iar despre semnificaţia artistică şi cultural-socială este edificatoare o întreagă literatură scrisă despre autor şi opera lui în România şi străinătate. Oferta autorului este, după cum susţin mediile avizate, făcută cu onestitate şi decenţă, plasându-se la nivelul unui „dar oficializat prin contract”, ţinând cont de cota valorică de care se bucură artistul Paul Neagu», se spune în scrisoare.

Ca urmare a acestui demers făcut de către consilierul şef Mircea Oliv, la data de 21 septembrie 1993, se încheie „Contractul de executare de lucrări de artă plastică”, cu nr.560 a, între Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Bistriţa-Năsăud, reprezentat de consilierul şef Mircea Oliv şi artistul plastic Paul Neagu. Menţionăm că înaintea semnării acestui contract, în 12 martie 1993, a fost semnat un precontract cu un conţinut asemănător.

În contract se stipula că, Inspectoratul pentru Cultură a judeţului Bistriţa-Năsăud dă spre executare lui Paul Neagu o lucrare de artă monumentală, sculptură, compusă din trei piese, din oţel tratat, intitulată „Trei Staţiuni Catalitice – Spiritul Neamului”. Termenul de predare a lucrării a fost stabilit pentru data de 15 iunie 1994. S-a convenit şi preţul definitiv al lucrării – 25.000 dolari, plătiţi în lei la cursul zilei de la fiecare etapă de plată. În preţul respectiv au fost incluse toate cheltuielile de executare şi serviciile până la momentul predării lucrării. Documentul a fost parafat şi semnat de Mircea Oliv, Mircea David, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, precum şi de împuternicitul lui Paul Neagu, fratele acestuia Eduard Neagu.

Noii conduceri nu i-a mirosit bine „afacerea”

Între timp, la Inspectoratul pentru Cultură s-a schimbat garda, la conducerea acestei instituţii venind profesorul Dorel Cosma.

Din start, noii conduceri a culturii bistriţene, nu i-a „mirosit” bine „afacerea” pusă la cale de Mircea Oliv, după afirmaţiile lor. Probabil şi lipsa de transparenţă a predecesorului a făcut ca noua conducere să ceară un „audit” al poliţiei economice, la vremea aceea, din cadrul IPJ BN, asupra întregii poveşti. S-a reclamat în primul rând faptul că nu s-a organizat un concurs (licitaţie) pentru realizarea unui astfel de proiect, situaţie care a creat anumite suspiciuni de fraudă. De asemenea, a fost evidenţiat faptul că la data semnării contractului, lucrarea care urma să fie amplasată în Bistriţa, în Piaţa Petru Rareş, ar fi fost deja realizată, că precontractul încheiat în 12 martie 1993 nu are antet, număr de înregistrare, ci numai semnături. Mai era acuzat faptul că la data de 20 august 1993, printr-o adresă, Mircea Oliv ar fi dezinformat Consiliul Judeţean, respectiv Comisia pentru Cultură, din cauza faptului că a cerut un avans de 3,5 – 4 milioane lei, sumă necesară „începerii demersului artistic de montare a lucrării la Bistriţa”, deşi la data respectivă ar fi cunoscut exact preţul lucrării, susţinând că lucrarea este de fapt un „dar oficializat prin contract”. Suma respectivă de banii, 3,5 milioane lei, a fost achitată în noiembrie 1993, dar nu pentru demersurile de montare a lucrării, ci direct în buzunarul artistului.

Parchetul a dat NUP

Reclamaţia făcută la poliţie este soluţionată în 16 ianuarie 1995, când Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, prin adresa nr. 457/P/1994, aduce la cunoştinţa Inspectoratului pentru Cultură a judeţului Bistriţa-Năsăud că: „la sesizarea dv., nr.93/a/4.05.1994, vă comunicăm că prin rezoluţia noastră din 30 decembrie 1994, s-a confirmat propunerea organelor de poliţie de a nu se începe urmărirea penală împotriva lui Mircea Oliv, fost consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură, pentru infracţiunea de înşelăciune în paguba avutului public, prev. de art. 229 alin.(…), întrucât din cercetările penale efectuate în cauză rezultă că nu a săvârşit această faptă”.

A intervenit inclusiv ambasadorul Celac

Desigur, faptele prezentate sunt deja istorie, amplasarea grupului monumental „Trei Staţiuni Catalitice – Spiritul Neamului”, în Piaţa Patru Rareş din Bistriţa, nu a fost să fie. O ultimă intervenţie pentru ca totuşi monumentul să fie amplasat, a fost făcută în data de 20 decembrie 1994 de ambasadorul României la Londra, Sergiu Celac. Într-o misivă adresată prefectului de la vremea respectivă, Gheorghe Pop, acesta pledează pentru amplasarea grupului statuar „Trei Staţiuni Catalitice – Spiritul Neamului”, în „mijlocul unui spaţiu verde din Piaţa Patru Rareş din centru municipiului Bistriţa”. Intervenţia ambasadorului României la Londra, Sergiu Celac, se încheie prin rugămintea pe care o adresează prefectului Gheorghe Pop: „vă rog, prin urmare, să uzaţi de influenţa d-vs pentru a determina Inspectoratul pentru Cultură să ajungă la o concluzie în cazul grupului statuar contractat de artistul Paul Neagu şi să-i comunice acestuia decizia sa, fie direct, fie prin intermediul ambasadei noastre, care este interesată de rezolvarea cazului, având în vedere bunele relaţii pe care le avem cu acest mare artist al diasporei”.

Personaj de legendă

Paul Neagu s-a născut în 1938 în Bucureşti şi a decedat în 2004, la Londra. A fost un adevărat personaj de legendă – artist plastic, pictor, desenator, grafician, sculptor, poet, profesor de artă. Este catalogat ca cel mai important artist plastic român de la Constantin Brâncuşi încoace. Operele sale de artă, sculpturile, picturile, desenele şi documentarea performanţelor sale, se află în unele din cele mai prestigioase colecţii publice: British Museum, Galeria Tate, V&A, Galeria Naţională a Scoţiei, Muzeul de Artă Contemporană din Bucureşti şi Muzeul de Artă din Timişoara. Neagu a avut numeroase expoziţii personale şi de grup în Marea Britanie, Germania, Elveţia, Franţa, Irlanda, Austria, Ungaria, Slovenia, Grecia, România, SUA, Canada, Japonia şi China. A primit premiul „Tony Cobbeld”, în 1976, premiul Consiliului Artelor din Anglia, în 1973 şi 1978, şi a fost decorat de guvernul Japoniei. A predat la Chelsea School of Art, Royal College of Art, Universitatea „Concordia” din Montreal, Canada. Lucrările sale se găsesc în muzee şi colecţii din Anglia, Tate Britain, Victoria and Albert Museum, Scottish Naţional Gallery- Endinburg. Are amplasate lucrări monumentale în Anglia, România, Bucureşti şi Timişoara, China-Guilin.
Paul Neagu este considerat de critici un „inovator, aflat pe filiaţia Brâncuşi, Malevici, Gabo, mereu în căutare de noi forme de expresie şi de noi concepţii despre artă. Există la el o nerăbdare, o voinţă de acţiune şi de afirmare, un spirit de aventură care îi deschide calea către toate cutezanţele, de la cele ale sculpturilor comestibile, ale sculpturilor palpabile, ale ciclurilor ANTHROPOCOSMOS ŞI HYPHEIN, până la cel cu aspiraţii cosmice, al stelelor” (Dicţionarul de Artă Contemporană).

Dar, după cum am mai arătat, nu a fost să fie.
În Piaţa Patru Rareş va fi amplasat, probabil undeva în toamnă, „Monumentul Eroilor Neamului”, realizat de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru, în valoare de un milion de lei.

Mihnea Rosenberg