Unul dintre cele mai mari proiecte ale Consiliului Judeţean Cluj, construirea viitoarei piste a Aeroportului Internaţional Cluj de 3.500 de metri se află sub semnul incertitudinii. Radu Bica, vicepreşedintele CJ Cluj, Victor Popa, purtătorul de cuvânt al instituţiei judeţene, şi angajaţii biroului Arhitectul Şef al Judeţului nu pot certifica că pista aeroportului clujean va ajunge la 3.500 de metri. De asemenea, Radu Zus, şeful de proiect al firmei Iptana, care a trasat amplasamentul viitoarei piste spune că pista s-ar putea să nu aibă dimensiunile promise. Principala problemă este centura ocolitoare Vâlcele-Apahida care intersectează aeroportul în zona de siguranţă a viitoarei piste.
În luna mai a anului trecut, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat către Ministerul Transportului şi Infrastructurii proiectul de redimensionare a pistei Aeroportului Internaţional Cluj Napoca la 3.500 de metri. Documentaţia a fost aprobată de oficialii ministerului iar proiectul a primit fonduri europene. Anul acesta, la jumătatea lunii martie, CJ Cluj a scos la licitaţie acest proiect valoarea estimată a proiectului ridicându-se între 60.000.000 şi 120.000.000 de euro, fără TVA. Săptămâna trecută, singura societate care a participat la licitaţie, SC Romstrade, a câştigat dreptul de a construi această pistă.
Cu toate acestea, sunt mari şansele ca pista să nu ajungă la 3.500 de metri pentru că centura ocolitoare Vâlcele Apahida intersectează zona de siguranţă a viitoarei piste. Proiectul noii piste a fost făcut de SC Iptana SA, iar conform şefului de proiect al acestei lucrări, Radu Zus, autorităţile au fost înstiinţate de faptul că centura oraşului se construieşte peste spaţiul pe care îl va ocupa aeroportul după extinderea pistei. Zus a declarat în trecut că i-a înstiinţat pe directorul aeroportului, David Ciceo, şi pe vicepreşedintele CJ Cluj, Radu Bica, despre faptul că Centura de Est intră în spaţiul aeroportului.
„Eu aştept răspuns acum de la directorul aeroportului, David Ciceo, şi de la vicepreşedintele CJ, Radu Bica, să îmi spună ce se întâmplă cu devierea centurii Est, care taie pista în două”, a declarat şeful de proiect al Iptana, Radu Zus. El a mai declarat că pentru a face loc pistei, ocolitoarea de Est va trebui să îşi modifice traseul pe o suprafaţă de circa 1,5 kilometri (deviere scurtă – n.r.) sau 2,5 kilometri (deviere lungă – n.r.). Potrivit lui Zus, suprafaţa deviată va genera şi lungimea pistei. “Dacă nu optăm deloc pentru devierea Someşului, pista va fi redusă la 3.000 de metri între praguri. Singura problemă este cea a banilor”, a subliniat Zus.
Contradicţii pe 3.500 de metri
În privinţa acestei proiect, arhitecţii CJ Cluj sunt în stare de degringoladă. Sanda Rusu, persoana care ocupă temporar funcţia de Arhitect Şef al CJ Cluj şi fostul Arhitect Şef al CJ Cluj, Georgeta Floca, au declarat că nu vor să comenteze dacă centura ocolitoare de Est intră sau nu peste arealul aeroportului clujean.
“Aeroportul se face etapizat, dar vă rog frumos, ca să fie o informaţie oficială, faceţi o cerere şi primiţi răspunsul oficial. Veţi primi răspunsul”, a declarat Floca. După obţinerea aprobării de a discuta cu Floca, doamna arhitect a ieşit din birou, pentru ca după câteva momente, printr-un telefon, reporterul Gazeta de Cluj să fie chemat la biroul mass-media pentru a primi explicaţiile cerute de la purtătorul de cuvânt al administraţiei judeţene, Victor Popa.
“Doamna Floca nu mai este arhitectul şef, se află la vârsta de pensionare. De aceea s-a eschivat în sensul că nu mai este cazul să-şi asume declaraţii publice pe o calitate pe care nu o mai deţine”, a spus Popa.
În privinţa faptului că centura ocolitoare se intersectează cu terenul aeroportului, declaraţiile lui Popa sunt contradictorii. Pe de o parte el spune că nu ar exista probleme, dar că nu ştie care va fi rezolvarea acestor probleme.
“Când s-a făcut acel proiect (proiectul centurii ocolitoare Est Vâlcele-Apahida, n.red.), pe vremea vechii administraţii, nu s-a luat în calcul şi un proiect de dezvoltare al aeroportului. S-a discutat în pricipiu. În momentul de faţă, se implementează acest proiect cu dezvoltarea pistei care se va face etapizat. Sunt două etape. Una pe 2.200 de metri, unde sunt terenuri de la ADS şi nu afectează alte proiecte. În ceea ce priveşte partea cealaltă, până în proximitatea centurii, acolo sunt proprietăţi private şi în acest moment avem o firmă care se ocupă de derularea acestor proceduri de expropriere. În ceea ce priveşte centura ocolitoare ea este în proximitatea viitorului aeroport. Însă, ce se întâmplă, problema nu este că intră pe terenul aeroportului, ci pe spaţiul de siguranţă al aeroportului. Este destul de ciudat să ocoleşti Clujul cu maşina şi avioanele să se pregătească de aterizare, dar există multe alte oraşe care se află într-o situaţie similară cu sosele, chiar autostrăzi în proximitatea aeroportului, dar în principiu nu-i o problemă. În principiu nu ştiu cum se va reuşi rezolvarea acestei probleme”, explică purtătorul de cuvânt al CJ Cluj.
O pistă la limită
Întrebat dacă pentru rezolvarea acestei situaţii, se va devia centura sau nu se va mai mări pista aeroportului la 3.500 de metri, purtătorul de cuvând al CJ Cluj spune că de rezolvarea situaţiei se ocupă vicepreşedintele administraţiei judeţene, Radu Bica.
“În momentul de faţă suntem în negocieri cu municipalitatea, am discutat şi cu cele două primării care sunt implicate pentru a găsi o soluţie în sensul ăsta. Ocolitoarea a început să se construiască, în mod categoric. În principiu nu poţi s-o muţi, dar poţi. Acum, soluţia nu ştiu, domnul Bica ar fi cel mai în măsură să vă lămurească în problema asta. Dânsul este cel care se ocupă, practic, de aceste aspecte. Este la curent să vă lămurească ce s-a discutat cu Compania Naţională de Autostrăzi, cu autoritatea aeronautică”, spune Popa.
Interpelat de reporterii Gazeta de Cluj, Radu Bica spune că printre soluţiile găsite ar fi ca avioanele să aterizeze fără să se folosească de toată pista de 3.500 de metri, să limiteze traficul camioanelor pe centura ocolitoare Est, sau să interzică avioanelor de mare tonaj să aterizeze la Cluj. Însă, conform declaraţiilor oficialilor CJ Cluj, mărirea actualei piste la 3.500 de metri se face tocmai pentru a permite aterizarea marilor aeronave la Cluj Napoca.
“Intră (este vorba de centura ocolitoare Est, n.red.) în zona de protecţie cu condiţia că atinge foarte puţin. În mod normal, cu o dispensă de la Autoritatea Aeronaunică Civilă Română se poate folosi fără nici un fel de restricţie sau cu o minimă restricţie de a decala puţin pragul de aterizare. Atunci se decalează puţin pragul şi o să se poată zbura. Sunt cumva la limită, dar prin înţelegerea tuturor factorilor se poate zbura. Plus, în situaţia în care se zboară normal fără să se folosească toată pista, există o restricţie numai pentru camioane, care au un regim mai înalt.
Numai 737, cel mai mare Boeing are restricţie pe asta. Dacă nu vine ăla se poate decala oficial pragul de aterizare, restul toate intră. Discutăm de pista de 3.500. Pragul de aterizare se decalează mai încolo şi singurul care are o restricţie este la 737. De la autoritate am vorbit când am construit şi am zis că mergem, o facem şi în principiu cred că nu-s probleme. Acum când am cerut un aviz pentru urbanism au zis că nu-i treaba lor şi că din punctul lor de vedere nu afectează. Acum mergem pe primul tronson şi în paralel cu exproprierile pentru că, în principiu sunt bani”, explică Radu Bica.
“Trebuie văzut pe cazul concret pentru că este complex modul de stabilire a zonei de siguranţă. Se pleacă de la nişte recomandări, dar se analizează în funcţie de studiul VGS 84. Drumul poate fi la nivel, sau prin pasaje şi depinde şi de iluminarea drumului. sunt foarte mulţi factori care trebuiesc luaţi în calcul”, oficial al Autorităţii Aeronautice Civilă Română, direcţia Aeroporturi.
Conform unui comunicat emis de CJ Cluj la începutul lunii trecute, investiţia care are loc la aeroportul clujean este destinată tocmai pentru permiterea aeronavelor B737, avioane care, conform lui Radu Bica, nu sunt de dorit pe Aeroportul Internaţional Cluj Napoca.
„Investiţia, în valoare totală de 24.705.330 euro, prevede realizarea următoarelor capacităţi: 7 locuri de parcare pentru aeronave de tipul B737 – 900, A321 sau MD-90, o platformă de operare cu dimensiunile 450,0m x 97,0m, şi o platformă de degivrare de 144m x 132m. Durata de realizare a investiţiei este de 14 luni. Finanţarea acestei lucrări se va realiza din fondurile Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, a cărui autoritate de management este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii”, arată comunicatul CJ Cluj.
Răzvan Robu
