IPJ GATE, la CA Cluj! Interceptările SIPI, atacate ca nelegale. Apărarea cere anularea lor

Dosarul în care sunt judecați foștii șefi din IPJ Bistrița-Năsăud – Ioan Ovidiu Mureșan, Roberto Hasnăș și Leon Cloșcă – se află pe rolul Curții de Apel Cluj, unde a fost atacată în apel, sentința pronunțată de instanța de la Tribunalul Maramureș, atât de cei trei inculpați, cât și de procurorii DNA. Până acum, în dosar, trei judecători s-au abținut de la judecarea cauzei, din diverse motive.

Dosarul a fost înregistrat pe 13 aprilie pe rolul Curții de Apel Cluj. Atât cei trei inculpați, cât și DNA au atacat în apel sentința pronunțată de Tribunalul Maramureș, toate părțile fiind nemulțumite de pedepsele aplicate: inculpații vor, evident, achitarea, în timp ce DNA consideră că instanța “i-a iertat” nejustificat pe cei acuzați de anumite acte materiale, deși probele sunt concludente împotriva acestora.

Mureșan marșează pe desființarea sentinței și rejudecarea cauzei

În acest articol ne vom opri însă asupra motivelor de apel aduse în atenția instanței clujene de Ioan Ovidiu Mureșan, prin avocatul său, care cere în principal desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea spre rejudecare Tribunalului Maramureș, “întrucât există un caz de nulitate absolută”.

“Întrucât există un caz de nulitate absolută, sentința penală atacată fiind lovită de nulitate absolută, în baza art. 280 alin 2 C.Pr. pen. corob. Cu art. 281 alin. 1lit. b C. proc. pen.

Ca urmare a faptului că judecătorul fondului a avut în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare a inculpaților din prezenta cauză, inclusiv «precizările» cu privire la normele primare încălcate, indicate în memoriul înaintat de DNA la dosarul cauzei la data de 18.01.2018, care sunt lovite de nulitate absolută, ca urmare a competenței funcționale.

Pentru încălcarea art.6 par. 1 și 3 din CEDO, respectiv dreptul părților la un proces echitabil “ca urmare a faptului că judecata în primă instanță nu s-a mărginit la faptele și persoanele arătate în actul de sesizare a instanței, fiind încălcate dispozițiile art. 371 C pr.p.”, se arată în apelul depus de Mureșan.

În cuprinsul documentului, avocatul lui Mureșan arată punctual motivele pentru care cere desființarea primei sentințe.

“Astfel cum reiese din încheierea de ședință din data de 23.11.2017 a Tribunalului Maramureș, dispusă în prezenta cauză, în timpul cercetării judecătorești de la judecata de fond, judecătorul a dispus emiterea unei adrese către DNA-ST Cluj, prin care a solicitat următoarele: «ca până la termenul de judecată stabilit la data de 18.01.2018, să ne comunicați în cazul fiecărui punct din rechizitoriul din 16.02.2015, dat în dosarul nr. 74/P/2014 al DNA-Serviciul Teritorial Cluj, dispozițiile legale încălcate cu privire la fiecare act material».

Instanța a reținut în încheierea de ședință că deliberând, din oficiu apreciază că se impune în cauză (nefiind vorba despre o completare a rechizitoriului și nici de o modificarea acestuia), cu atât mai mult cu cât decizia Curții Constituționale a apărut după întocmirea rechizitoriului și va solicita DNA – Serviciul Teritorial Cluj să comunice instanței, în cazul fiecărui punct din rechizitoriu, dispozițiile legale încălcate.

DNA – Serviciul Teritorial Cluj a răspuns solicitării instanței, formulând un memoriu de 104 file (în condițiile în care rechizitoriul inițial avea 164 de file), înaintat la dosarul cauzei la data de 10.01.2018, prin care a indicat dispozițiile legale încălcate pentru fiecare act material”, se precizează în document.

Rechizitoriu adăugat

Inculpații, prin avocații lor, s-au opus acestui demers, solicitând instanței, în baza legii de procedură penală, ca judecata să se mărginească la faptele și persoanele arătate în rechizitoriul din februarie 2015.

“Apărările inculpaților au fost înlăturate (…) din sentința atacată reținându-se următoarele:

«Criticile referitoare la precizarea DNA a făcut-o, inserând dispoziții legale care ar fi fost încălcate de către inculpați, prin notele depuse la dosar , după publicarea Decizie Curții Constituționale nr. 405/2016, cum că ar fi «o adăugare» la rechizitoriu și o modificare a acuzațiilor aduse, sunt și ele nefondate. Dispozițiile art. 371 C.pr.pen. stabilesc că judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare, de unde rezultă că o eventuală precizare cu privire la normele primare încălcate prin faptele comise, descrise în rechizitoriu, nu poate fi apreciată ca o completare a rechizitoriului sau o modificare a elementelor constitutive ale infracțiunilor, pentru că nu exced acuzațiilor aduse, cu atât mai mult cu cât acest fapt a fost impus ca urmare a publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, instanța fiind cea îndrituită să aprecieze asupra acestor împrejurări odată cu soluționarea fondului cauzei».

Pe cale de consecință rezultă că judecătorul fondului a avut în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare a inculpaților din prezenta cauză, inclusiv «precizările» cu privire la normele primare încălcate, indicate în memoriul DNA la dosarul cauzei la data de 18.01.2018”, se arată în document.

Concret, apărarea pune accent pe faptul că “precizarea” cu privire la acuzații, din memoriul DNA Cluj, document depus la dosarul cauzei ce a stat la baza pronunțării hotărârii de condamnare, este lovită de nulitate absolută, fiindcă încalcă competența funcțională și este o completare a acuzației penale întocmită după desesizarea organelor de urmărire penală prin emiterea rechizitoriului, în cursul cercetării judecătorești de la judecata din prima instanță.

“Astfel, în temeiul art.180 alin 2 C.Proc. Pen., unde se dispune că actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea și actul declarat nul, este lovită de nulitate absolută derivată ți sentința penală pronunțată în baza acestei «precizări» a acuzațiilor”, subliniază apărarea, precizând totodată că s-au încălcat dispozițiile art. 371 C. pr. Pen, judecata de fond excede limitelor investirii instanței, iar hotărârea de condamnare vizează fapte care sunt străine actului de sesizare a instanței.

Potrivit avocatului lui Mureșan, memoriul înaintat de DNA Cluj în ianuarie 2018, nu poate avea decât valența unei completării a rechizitoriului în faza de judecată a cauzei, la finalul cercetării judecătorești.

“La momentul 10.01.2018 acțiunea penală era deja soluționată potrivit art., 327 lit. a C. proc. pen.

Ori, funcția de urmărire penală se exercită exclusiv până la momentul rezolvării acțiunii penale, prin una din soluțiile indicate la art. 327 C. proc. pen. Ulterior acestui moment, se exercită funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată de către judecătorul de cameră preliminară, și funcția de judecată de către judecător.

Nu poate fi acceptat un astfel de demers raportat la momentul procesual la care se afla prezenta cauză la momentul emiterii respectivei «precizări» la solicitarea instanței de judecată, și din prisma faptului că această completare a rechizitoriului nu a mai putut face obiectul verificării în procedura camerei preliminare, fiind eludată funcția de cameră preliminară

De asemenea, această «precizare a acuzațiilor» nu a mai făcut obiectul verificării prim-procurorului parchetului, în temeiul art. 328 C.pr.pen, unde se dispune că rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului. Această verificare este concepută ca o garanție suplimentară pentru drepturile inculpatului, și lipsa acesteia este cenzurată în procedura camerei preliminare, când se verifică legalitatea rechizitoriului”, explică apărarea.

Totodată se subliniază faptul că acest demers al organelor de urmărire penală, de a aduce completări rechizitoriului pe durata judecării cauzei contravine și principiului separației funcțiilor judiciare, astfel că memoriul înaintat la dosar de DNA, “care în conținut cuprinde o extindere a acuzației penale sub aspectul dispozițiilor legale încălcate”, este lovit de nulitate absolută, fiind întocmit cu încălcarea competenței funcționale.

Dreptul la un proces echitabil, încălcat

În același document, apărarea susține că sentința este nelegală raportat la încălcarea prevederilor CEDO care fac referire la dreptul părților la un proces echitabil.

“Ulterior apariției Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, în practica judiciară, în cauzele având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu, în care instanțele au fost sesizate anterior apariției deciziei Curții, s-a conturat demersul de a se înainta de către reprezentanții Ministerului Public memorii la dosarul cauzei, prin care se indică dispoziții legale încălcate în cauza cu care fusese investită instanța.

Această practică a fost cenzurată de către instanțele de judecată, fiind contrară dispozițiilor art. 371 C.Pr. pen., art. 6 din CEDO. (…)

Astfel cum se reține, atât în practică cât și în literatura de specialitate (…) «obiectul judecății, care este în același timp și obiectul învestirii, este determinat de cuprinsul actului de sesizare». Deci judecata se mărginește la fapta și persoana cu privire la care a avut loc trimiterea în judecată și învestirea instanței. Rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta și persoana pentru care s-a desfășurat urmărirea penală.

În accepțiunea textului de lege prin faptă arătată în actul de sesizare nu se poate înțelege simpla referire la o anumită faptă menționată în succesiunea activităților inculpatului, ci la descrierea acelei fapte într-un mod susceptibil de a produce consecințe juridice și anume de a învesti instanța, o atare condiție neputând fi îndeplinită decât în cazul în care fapta arătată în rechizitoriu este însoțită de precizarea încadrării ei juridice și de dispoziția de trimitere în judecată pentru acea faptă”, precizează apărarea în document, solicitând prin urmare instanței ca raportat la normele legale, să constate că judecata nu s-a mărginit la fapta indicată în rechizitoriul din 16 februarie, cu conținutul concret la faptei deduse judecății în forma indicată în rechizitoriu, fiind astfel încălcat dreptul părților la un proces echitabil și dreptul la apărare, iar hotărârea pronunțată în aceste condiții ete nelegală.

Interceptările SIPI, cuiul lui Pepelea în dosar

Sentința de condamnare pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost criticată de avocatul lui Ioan Ovidiu Mureșan și din perspectiva legalității interceptărilor efectuate în cauză prin punerea în executare a mandatelor de către SIPI.

Apărarea, prin prisma dispozițiilor CCR, arată că la judecata pe fond a fost invocată nelegalitatea supravegherii tehnice ca procedeu probator, nelegala și totodată nulitatea absolută a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către SIPI Bistrița-Năsăud, considerându-se că a fost încălcată competența funcțională și materială a organelor de urmărire penală prin îndeplinirea acestor activități de către acest serviciu de informații, astfel că invocă nulitatea absolută a acestora.

Concret s-a solicitat excluderea în materialitatea lor a următoarelor probe: suporții optici care conțin rezultatele activităților de supraveghere tehnică realizate în legătură cu un alt dosar penal, nr. 159/P/2015, precum și a proceselor verbale de consemnare a interceptărilor efectuate, acestea fiind considerate ca nelegal administrate în cauză.

“În aceste condiții, inculpatul Mureșan Ioan a solicitat ca în procesul de deliberare că nu se aibă în vedere aceste probe, și nici pasajele din rechizitoriu în care se redă sau se face referire la conținutul proceselor verbale de redare a interceptărilor convorbirilor ori comunicărilor telefonice care au fost excluse.

În esență, în susținerea acestei solicitări, s-a arătat că în prezentul dosar, activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, prevăzută de art. 142 CPP, a fost realizată de SIPI Bistrița-Năsăud, aspect care rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, respectiv adresa DNA CJ către Serviciul Județean de Informații și Protecție Internă Bistrița-Năsăud și din comunicatul nr. 1684/VIII/3 emis de DNA la 25 noiembrie 2014, unde se specifică punctual ca «în cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului de Informații, Departamentului de Informații și Protecție Internă și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei».

Prin decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma «ori de alte organe specializate ale statului» din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin 1 din Codul de procedură penală este neconstituțională.

Cu privire la efectele deciziei Curții Constituționale, la parag. 52 din decizie se prevede: decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-le, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Curtea Constituțională a mai statuat că prin hotărârea amintită, că activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică este realizată printr-un act procedural, prin urmare, competența de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică ține de competența funcțională.

Ori competența funcțională de a efectua acte de urmărire penală aparține procurorului și organului de cercetare penală. Ca atare, în prezenta cauză punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de către Tribunalul Cluj a fost realizată de organe necompetente funcțional, respectiv SIPI.

Încălcarea competenței funcționale atrage ca și sancțiune nulitatea absolută a actului potrivit art. 281 alin 1 lit. b CPP, chiar și când încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017 a Curții Constituțional”, se mai arată în motivele de apel depuse la dosarul cauzei.

În legătură cu aceste mandate de supraveghere tehnică realizate de SIPI, la unul din termene care au avut loc la CA Cluj s-au depus o serie de solicitări. Despre acestea însă, revenim în ediția de săptămâna viitoare.