Așa cum am arătat în materialul publicat în ediția de săptămâna trecută, avocatul lui Ioan Ovidiu Mureșan, fostul șef al IPJ Bistrița-Năsăud, acuzat de procurorii DNA de comiterea unor fapte de corupție, încearcă să scoată în evidență în procesul care se derulează acum la Curtea de Apel Cluj, că în cauză există mai mult decât suspiciuni cu privire la implicarea SRI și DIPI în anchetă.
Avocatul lui Mureșan a depus la dosar o cerere în probațiune prin care a solicitat instanței efectuarea unei adrese către SRI care să conțină o serie de întrebări punctuale, în raport de Protocolul de cooperare între PICCJ – Justiție – SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniu securității naționale.
„În prezenta cauză există mai mult decât suspiciuni! S-a dovedit că SRI și DIPI au avut o implicare în prezenta cauză”, a precizat în cuprinsul documentului, avocatul.
În numele… protocoalelor secrete
În susținerea acestei afirmații, apărătorul lui Mureșan arată că “chiar procurorul DNA în ședința din data de 12.05 (anterior declasificării protocoalelor) din prezentul dosar a afirmat că procedeul probator de punere în executare a mandatelor de supraveghere se realiza în baza unor protocoale de cooperare secrete la acel moment”.
Astfel, acesta arată că la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpații din dosar, DNA Cluj a emis, pe data de 25 noiembrie 2014, un comunicat în care se specifica foarte clar că în cauză procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI, DIPI și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
E SRI, ba e SIPI
Totodată, avocatul amintește și spusele procurorului DNA din ședința care a avut loc pe 26 aprilie 2014.
“Singura autoritate până în 2016, în vederea efectuării interceptărilor, era SRI care avea mijloacele tehnice pentru realizarea acestora. În momentul în care punerea în executare a mandatelor date de către procuror SIPI, atunci se comunica SRI-ului care transfera fluxul discuțiilor către acea instituție. Ca atare, din dosar rezultă că într-adevăr punerea în executare a mandatelor de supraveghere a fost făcută de către SIPI. Din informațiile pe care le are atât la nivel de birou cât și la nivel public, a aflat că doar protocolul încheiat între DNA și SRI a fost declasificat, nu a auzit de alte protocoale care să se fi încheiat între DNA și alte instituții și care să fi fost desecretizate. (…) Nu știe de existența altor protocoale încheiate între DNA și DGIPI sau SIPI”, este notat în respectiva încheiere de ședință amintită de avocatul lui Mureșan în documentul depus la dosarul cauzei.
Procurorul poate apela și la alte instituții care “trag cu urechea”? Serios?
Acesta subliniază și alte declarații ale procurorului DNA din timpul procesului derulat la Tribunalul Maramureș, reținute de instanță în încheierile de ședință.
“Cu ocazia dezbaterilor din ședința camerei de consiliu din 12.05.2015 a Tribunalului Maramureș din dosar nr. 579/100/2015 reprezentantul Ministerului Public din cadrul DNA a susținut următoarele , astfel cum reiese din încheierea de ședință:
«În ce privește modalitatea în care sunt puse în executare mandatele privind interceptarea convorbirilor telefonice arată că în Codul de procedură penală se vorbește despre punerea în executare privitor la toate mandatele de supraveghere tehnică. În ce privește mandatele de supraveghere tehnică privind interceptarea convorbirilor telefonice lucrurile sunt mai speciale decât modul general și ca atare aceste mandate sunt emise de către instanțele de judecată, procurorul poate să dispună doar provizoriu pentru 48 de ore. Punerea în executare a acestor mandate nu poate fi realizată decât de Serviciul Române de Informații, însă procurorul poate apela la celelalte servicii în situația în care aspectele nu privesc lucruri de importanță națională, respectiv la Serviciul de Informații și Protecție Internă care are ca atribuții supravegherea activităților infracționale săvârșite de către lucrători de poliție, de asemenea, mai există un serviciu în cadrul Compartimentului de Operațiuni Speciale, Departamentul de Operațiuni Speciale aflate în teritoriu și mai există și serviciul propriu al DNA care funcționează în cadrul structurii centrale (…).
Acele mandate au fost date de către instanțe, au fost puse în aplicare la solicitarea procurorului de către Serviciul de Informații și Protecție Internă prin intermediul Serviciului Român de Informații, traficul a fost direcționat către Serviciul de Informații și Protecție Internă care în continuare direcționează traficul către procuror și începe problema: cine redă și cine semnează pentru autenticitatea acelor convorbiri telefonice? Se susține că se vor discuta probleme privind identificarea vocii dar la nivel mondial nu există în momentul de față un program care să identifice vocea unei persoane, dacă instanța apreciază că se impune pentru a se pronunța în faza de cameră preliminară privitor la aceste aspecte, dacă se consideră că procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice sunt semnate pentru autenticitatea convorbirilor telefonice de către procuror, se impune a se vedea acele documente, urmează să dispună amânarea cauzei pentru a fi solicitate, dar apreciază că nu se impune. La DNA lucrează 85 de procurori și dacă procurorul nu ar delega activitățile de redare a convorbirilor telefonice către ofițerii de poliție judiciară, în ansamblu, fiindcă traficul se face integral, procurorul reia, pentru a semna pentru autenticitatea acelor convorbiri, doar acele convorbiri care au fost redate de către ofițerii de poliție judiciară. În ce privește întrebarea dacă există delegare în sensul transcrierii convorbirilor telefonice, arată că există delegare care, din câte a înțeles s-a cusut la un alt dosar și urmează să fie depusă la dosarul cauzei (…). Normal ar fi să existe delegare pentru orice activitate desfășurată de către ofițerii de poliție judiciară. Sunt două aspecte diferite: aspectul privind delegarea în ce privește punerea în executare (care, dacă nu se face de către serviciul DNA, se realizează ca urmare a unor protocoale care intră în categoria documentelor clasificate), inclusiv înaintarea suporților fiindcă acele persoane sunt implicate într-o activitate, transferul lor de pe un calculator pe un suport portabil presupune riscul de a fi desecretizate acele documente până când ajung înapoi la procuror, ele sunt înaintate tot cu adresă clasificată la procuror, și abia după aceea procurorul își clasifică documentul prin care au fost înaintați acei suporți, care se atașează la dosar și după ce sunt transpuși în procese verbale devin probe la dosarul cauzei»”, a arătat avocatul lui Mureșan citând din încheierea penală.
Totodată apărătorul fostului șef al IPJ Bistrița-Năsăud subliniază că toate aceste aspecte trebuie analizate prin prisma deciziei CCR la paragrafele 51 – 158 și 165.
