Dosarul în care foștii șefi din IPJ Bistrița-Năsăud – Ioan Ovidiu Mureșan, Roberto Hasnăș și Leon Cloșcă – sunt judecați pentru infracțiuni de corupție, a ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj, unde apărarea insistă pe nelegalitatea mandatelor de supraveghere tehnică realizate de Serviciul de Informații și Protecție Internă (SIPI).
Așa cum am arătat în ediția din săptămâna trecută, avocatul lui Ioan Ovidiu Mureșan a subliniat în motivele de apel faptul că instanța de fond de la Tribunalul Maramureș nu a ținut cont de deciziile CCR și astfel nu a exclus, în materialitatea lor, dintre probele depuse la dosar de către procurori, suporții optici care conțin rezultatele activităților de supraveghere tehnică realizate în legătură cu un alt dosar penal, nr. 159/P/2015, precum și a proceselor verbale de consemnare a interceptărilor efectuate.
Întrebări adresate SRI
Într-un memoriu depus la dosarul cauzei de avocatul lui Mureșan, se solicită Curții de Apel Cluj efectuarea unei adrese către SRI care să conțină o serie de întrebări punctuale, în raport de Protocolul de cooperare între PICCJ – Justiție – SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniu securității naționale.
Astfel, apărarea dorește sa afle dacă pe parcursul urmăririi penale efectuate în dosarul penal 74/P/2014 SRI BN șu DNA Cluj au constituit echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune pentru documentarea faptei, iar în caz afirmativ cum s-a materializat această cooperare, componența echipei, identitatea și contribuția fiecărui membru, dar și dacă respectivii membri au deținut avizul de poliție judiciară necesar efectuării de acte de urmărire penală în cauză. Totodată, apărarea vrea să știe dacă respectivele echipe comune au avut și un plan comun și care sunt măsurile și responsabilitățile concrete pentru desfășurarea activităților precum și care au fost sarcinile fiecărei părți.
O altă întrebare adresată de apărarea se referă la organul care a pus în executare o serie de mandat de supraveghere tehnică, dacă la dispoziția DNA au fost puse toate convorbirile sau comunicările efectuate ori acestea au fost selectate și cine a efectuat respectiva selecție. Totodată, apărarea dorește a fi informată despre implicarea DIPI în activitatea de consemnare a activităților de supraveghere tehnică dispuse în dosarul 74/P/2015 al DNA Cluj, respectiv transcrierea comunicărilor. În același timp este solicitată întreaga corespondență purtată între SIR și DNA Cluj.
DIPI, interpelat
Și DIPI nu scapă de o serie de întrebări ale apărării: dacă a transmis DNA Cluj informații în legătură cu dosarul de urmărire penală 74?P/2014, dacă a acor5dat DNA Cluj asistență tehnică de specialitate și în ce a constat aceasta în legătură cu dosarul amintit, respectiv dacă a pus în executare o serie de mandate de supraveghere tehnică în același dosar de urmărire penală. Totodată cei de la DIPI sunt întrebați și dacă au întocmit note de redare, dacă a existat un schimb de informații, date, documente și materiale cu DNA Cluj, dar și dacă a existat o echipă comună și un plan comun în legătură cu dosarul de urmărire penală 74/P/2014.
“Astfel cum rezultă din înscrisurile la dosarul cauzei, ca urmare a declasificării Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale, la data de 23.05.2018, inculpatul Mureșan Ioana prin apărător ales a înaintat la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat efectuarea unei adrese către DNA și SRI, prin care să se răspundă la mai multe întrebări. Teza probatorie viza verificarea respectării competențelor funcționale a organelor de urmărire penală în îndeplinirea actelor de urmărire penală, în dosarul de urmărire penală nr. 74/P/2014. Ulterior, la data de 02.10.2010, inculpatul Mureșan Ioan a înaintat la dosarul cauzei un memoriu prin care a arătat că își menține solicitarea formulată în raport de Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, și că formulează cerere suplimentară în raport de Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Departamentul de Informații și Protecție Internă, declasificat la data de 22.05.2018.
La termenul de judecată din data de 22.11.2018 au fost puse în discuție contradictorie cererile formulate de inculpat, prin încheierea de ședință dispunând:
«Deliberând asupra aspectelor invocate cu privire la cererile formulate de apărare, inclusiv cererea formulată pentru astăzi pentru inculpatul Mureșan, cu mențiunea că dacă până la termenul următor apărătorii inculpaților identifică din analiza probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în cursul judecății elemente de fapt care să justifice o altă abordare, va proroga și va aprecia abia atunci asupra temeiniciei și concludenței acestor cereri, însă astăzi, raportat la susținerile apărătorilor și ale reprezentantului Ministerului Public, la notele depuse la dosar, la răspunsul pe care DNA-Serviciul Teritorial Cluj l-a înaintat cu privire la solicitarea instanței de a comunica dacă în faza de urmărire penală, în cauză au fost realizate activități sau mijloace de probă de către alte instituții decât cele abilitate de către Codul de procedură penală, ca respinge solicitarea de a adresa DIPI Bistrița-Năsăud aceleași întrebări, și anume dacă a existat o echipă operativă, dacă au fost transmise informații și dacă s-a acordat asistență tehnică de specialitate DNA-ului Serviciul Teritorial Cluj, apreciind că la dosarul cauzei, inclusiv dosarul de urmărire penală, nu există nici un element identificat de apărătorii inculpaților care să justifice abordarea unei astfel de apărări și nici nu s-a făcut referire în mod concret la date din care să rezulte că în activitatea de urmărire penală stabilită de Codul de procedură penală ar fi fost implicate alte organe decât cele judiciare stabilite de Codul de procedură penală. Aceste aspecte au fost doar de natură pur teoretică și, cel puțin până în acest moment nu au nici un impact asupra probelor administrate, însă pentru a înlătura orice dubiu asupra activității de supraveghere desfășurată în faza de urmărire penală, se va solicita DIPI să comunie dacă au înaintat la DNA Serviciul Teritorial Cluj integral al convorbirilor înregistrate în dosarul de urmărire penală».
Ulterior, la termenul de judecată din data de 21 martie 2019, astfel cum rezultă din încheierea de ședință, instanța de judecată a dispus:
«Deliberând asupra cererilor formulate la termenul anterior, le respinge ca neconcludente, apreciind că sunt date suficiente la dosarul cauzei (inclusiv conținutul răspunsurilor formulate de instituțiile la care s-au solicitat precizări) pentru ca instanța, cu ocazia deliberării, să se pronunțe asupra legalității probelor și a constatării eventualelor nulități absolute a unor probe, așa cum au fost formulate solicitările în camera preliminară și pe parcursul cercetării judecătorești. Este adevărat că în adresa la care apărătorul inculpatului Cloșcă a făcut referire, din ianuarie 2015, se face vorbire despre niște note de redare care ar fi fost întocmite în baza mandatelor de supraveghere tehnică, însă acestea nu se regăsesc la dosarul cauzei, motiv pentru care nu sunt relevante, având în vedere că nu sunt mijloace de probă. Singurele mijloace de probă existente sunt procesele verbale întocmite de procurorul de caz în faza de urmărire penală, urmând ca asupra acestora instanța să se pronunțe odată cu fondul cauzei. În plus, deși apărătorii inculpaților li s-a pus la dispoziție traficul integral al convorbirilor telefonice înregistrate în baza mandatelor emise în prezentul dosar, nu au fost invocate neconcordanțe între acestea și procesele verbale de redare întocmite în cauză.
Apreciem că aceste soluții pronunțate asupra cererilor în probațiune contravin celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 16 ianuarie 2019 prin care s-a constatat existența unui conflict de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de o parte, și Înalte Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009.
Cronologic, cererea în probațiune formulată în prezenta cauză în raport de Protocolul de Cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Departamentul de Informații și Protecție Internă, a fost respinsă anterior apariției Deciziei Curții Constituționale în noiembrie 2018”, arată în document avocatul lui Mureșan, acesta precizând totodată faptul că “În prezenta cauză există mai mult decât suspiciuni! S-a dovedit că SRI și DIPI au avut o implicare în prezenta cauză”.
