Klaus Iohannis, președintele României, a declarat că rotația guvernamentală va avea loc și că nu există o alternativă viabilă la această coaliție, iar organizarea de alegeri parlamentare anticipate este complicată.
În conferința de presă comună cu cancelarul german, președintele a răspuns unei întrebări G4Media.ro dacă ia în calcul varianta în care PSD și PNL nu se vor înțelege și vor ajunge la alegeri anticipate.
Șeful statului a spus că politicienii au înțeles că țara trebuie guvernată de un guvern cu o susținere solidă în Parlament, precizând că este mulțumit de cum a guvernat Excutivul condus de Nicolae Ciucă.
„Nu cred că s-a așteptat cineva ca această coaliție să funcționeze numai cu lucruri bune, e o coaliție complicată, dar s-au înțeles. Întrebarea este cum se continuă pentru că în câteva luni sau săptămâni ar trebui să se producă rotația. Această rotație este posibilă și se va întâmpla. Nu cred că există o alternativă viabilă la această coaliție. În același timp, va veni cu probleme suplimentare care vor trebui negociate. Mă voi implica pentru buna funcționare a lucrurilor”, a precizat Klaus Iohannis.
„Complicat de ajuns la alegeri anticipate, nu sunt prevăzute în Constituție”, a subliniat președintele.
„Alegeri vor fi, cel mai târziu la finalul anului viitor. Încă o dată, eu cred că se va întâmpla rotația și această coaliție va merge mai departe. Nu sunt motive de îngrijorare, nu vreau să dau exemple din vecinătatea mai apropiată sau mai îndepărtată, dar nu vom avea alegeri după alegeri, după alegeri”, a mai declarat președintele Iohannis.
Motto:
„Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.”
(Mihai Eminescu- Glossă)
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reforma administrativ-teritoriala s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este destructurarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Cu atât mai mult acum când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, este nevoie reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde cum ar fi:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Revenind la reforma administrativa , la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
Inafara de reforma administrativa, Romania mai are nevoie de reforma constituțională, despre care se vorbeste de multa vreme.
Inca din 2013, de pe vremea Uniunii Social Liberale (USL) s-a relansat tema reformei constituționale, legată fiind de intenția de reorganizare adminstrativ-teritorială a României, cu referire speciala la urmatoarele aspecte:
-România – „stat național unitar”,
-tipul de regim politic,
-tipul de parlament,
-imuniatea parlamentarilor,
-utilizarea ordonanțelor de urgență,
-noua organizare adminsitrativ-teritorială,
– statutul Curții Constituționale,
-rolul referendumului în procesul legislativ,
-Consiliului Superior al Magistraturii între trecut și viitor,
-definirea drepturilor cetățenești.
Dacă nici acum, când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, Guvernul de coalitie PSD-PNL-UDMR cu o majoritate parlamentară de peste 70%, nu are curajul să facă reformele interne atât de necesare si să renunte la centralizarea excesivă care a devenit o frână în calea progresului economic, atunci când?!
Cu toate astea, Klaus Iohannis aflat la finele ceui de-al doilea mandat de presedinte al României afirma cu nonsalanţă: „Da, sunt mulţumit, fiindcă ceea ce trebuia să facă Coaliţia şi Guvernul, să treacă România prin criză, au făcut-o cu succes.”
Care succes?!