Legea avocaţilor, care aduce schimbări majore în exercitarea profesiei apărătorilor din justiţie, a fost promulgată la sfârşitul acestei săptămâni de Preşedintele Klaus Iohannis. Chiar dacă, de la începutul anului, CCR a emis un favorabil pentru promulgarea legii la obiecţiile formulate anul trecut de Guvernul Cioloş, judecătorii constituţionali abia acum au motivat decizia luată, astfel că ea a fost promulgată abia acum, urmând ca după publicarea în Monitorul Oficial să intre în vigoare. Printre iniţiatori se numără şi clujenii Steluţa Gustica Cătăniciu (deputat), Mate Andras (fost deputat) şi actualul şef al CJ Cluj, Alin Păunel Tişe.
Legea Avocaţilor a aşteptat aproximativ două luni de zile motivarea Curţii Constituţionale a României (CCR) care a respins, cu majoritate de voturi, contestaţia Guvernului Cioloş la modificările aduse Legii Avocaţilor ca neîntemeiate pe motiv că actul normativ menţine un echilibru între dreptul la apărare al unei persoane, protecţia avocatului şi interesul societăţii. Vineri, legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
”S-a respins ca neîntemeiată, socotind – majoritatea care am dat această soluţie – că textele din lege reuşesc să facă un echilibru între dorinţa de a ocroti dreptul de apărare al celui apărat şi avocat, relaţia specială care există între ei, limitele contractului, dorinţa de a-l apăra şi pe avocat, dar şi interesul societăţii. Excepţia se referea la faptul că există posibilitatea unor acte de percheziţie cu privire la faptele care au făcut obiectul contractului de asistenţă juridică, precum şi obligaţia avocatului de a sesiza atunci când e vorba de nişte infracţiuni foarte grave”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei Curţii Constituţionale.
Prin proiectul de lege adoptat se vor introduce unele excepţii de la ridicarea de înscrisuri, sechestrare şi confiscare. Prin urmare, vor fi exceptate înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său şi înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client. Cu toate acestea, în situaţia în care, din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei sale, aceste exceptări nu se aplică.
Secretul profesional devine sfânt
Din perspectiva raporturilor dintre avocat şi client, dezvăluirea secretelor profesionale („comerciale” şi „operaţionale”) încredinţate avocatului de clientul său va fi sancţionată foarte aspru, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor: astfel, fapta avocatului va fi considerată infracţiune şi va fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani. În continuare, propunerea prevede că raportul dintre avocat şi cel pe care îl asistă/reprezintă nu poate să fie supus supravegherii tehnice, decât dacă există date că avocatul săvârşeşte sau pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni grave, precum cele care contra siguranţei naţionale, ori cele care ţin de traficul de droguri, de persoane, de arme etc. Probele obţinute cu nesocotirea acestor interdicţii de către organele de cercetare penală nu vor mai putea fi folosite în cadrului niciunui proces penal, după ce modificările intră în vigoare.
Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocatul şi senatorul Ioan Chelaru arată că principalele modificări fac referiri la raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă. El a declarat pentru luju.ro că ”nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni. Informarea avocatului ”de îndată”, de către procuror, cu privire la faptul că probele obţinute din comunicări confidenţiale vor fi distruse, ca urmare a aplicării principiului secretului profesional. Deci nu este vorba de informarea avocatului că s-au dispus interceptări, aşa cum greşit a fost vehiculat. Este normal că avocatul să fie informat dacă s-au distrus aceste documente, pentru ca în caz contrar să poată exercita o cale de atac împotriva folosirii ca probe a comunicărilor avocat – client, acoperite de secretul profesional. În rest, sunt precizări menite să garanteze drepturile justiţiabililor, drepturi privind imunitatea pledoariei, faptul că avocatul nu poate răspunde penal pentru afirmaţiile făcute în apărarea clientului, asigurarea independenţei avocatului sub toate aspectele, reglementarea unor situaţii în care există conflicte de interese etc. Lucruri normale într-o societate democratică, adaptate conform evoluţiei sociale şi tehnologice”, este de părere senatorul avocat.
Potrivit decanului Baroului Cluj, Mircea Pop, modificările făcute sunt în acord cu dorința avocaților, însă se speră la o lege cu totul nouă, proiect care este unul de viitor.
”S-a încercat o armonizare a legii cu ceea ce se întâmplă în prezent pentru că legea respectivă este una de dinainte de anii 90. Legea reflecta dorința corpului avocaților în acest moment. Pe de altă parte, există voci care susțin necesitatea unei noi legi, având în vedere vechimea legii. Deocamdată mergem înainte cu ce avem”, a declarat Pop.
Avocaţii devin duhovnici
De asemenea, potrivit noii legi, avocaţii sunt exceptaţi de la denunţarea infracţiunilor ”despre care iau la cunoştinţă în exercitarea profesiei”, cu excepţia celor de ”omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor şi cele prevăzute de art. 32-38 din legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului”.
Iniţiatorii sunt parlamentari avocaţi care se pregătesc pentru zile mai bune
Boboc Cătălin – senator PNL; Chelaru Ioan – senator PSD (avocat); Chiuariu Tudor-Alexandru – senator PNL (avocat); Corlăţean Titus – senator PSD; Donţu Ovidiu-Liviu – senator PSD (avocat); Federovici Doina-Elena – senator PSD; Jipa Florina-Ruxandra – senator UNPR (fost avocat); Miron Vasilică-Steliana – senator PNL (avocat); Nicolae Şerban – senator PSD (avocat); Nicula Vasile-Cosmin – senator PSD; Pataki Csaba – senator UDMR; Popa Nicolae-Vlad – senator PD-L (avocat); Şova Dan-Coman – senator PSD (avocat); Tişe Alin-Paunel – senator PD-L (avocat); Adam Luminiţa-Pachel – deputat PP-DD (avocat); Bărbulescu Daniel-Ionuţ – deputat PSD (avocat); Cătăniciu Steluţa-Gustica – deputat ALDE (avocat); Cseke Attila-Zoltan – deputat UDMR; Emacu Gheorghe – deputat UNPR; Fenechiu Cătălin-Daniel – deputat PP-DD (avocat); Florea Daniel – deputat PSD (avocat); Ionescu Aurelian – deputat PC (avocat); Iordache Florin – deputat PSD (avocat); Manolache Marius – deputat PSD (avocat); Mate Andras-Levente – deputat UDMR (avocat); Nicolicea Eugen – deputat UNPR; Pâslaru Florin-Costin – deputat PSD; Podaşcă Gabriela-Maria – deputat PSD; Popa Radu Mihai – deputat PP-DD; Stragea Sorin Constantin – deputat PSD.
Răzvan Robu
