Ioan Opre rămâne în arest la domiciliu

Proxenetul Ioan Opre, cunoscut sub numele de ”Păcală”, va rămâne în arest la domiciliu în cadrul proprietății sale de 300 de hectare din comuna bistrițeană Dumitra. Acesta face diverse încercări de a ieși din arestul de la domiciliu după ce a ”bătut” recordul de omul arestat preventiv cel mai puțin…

” În temeiul art.425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cpp. respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul O I împotriva încheierii penale nr.192/CC/din data de 10 septembrie 2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud. În baza art.275 pct. 4 alin.2 C.pr.pen., obligă pe inculpatul Opre Ioan să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 18 septembrie 2014”, arată magistrații de la Curtea de Apel Cluj, care au menținut decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Ioan Opre, acuzat de DIICOT de proxenetism, a fost eliberat de magistratul Monica Șortan de la Curtea de Apel Cluj. Gazeta vă prezintă cum motivează un magistrat de la o instanță cunoscută pentru „acceptarea” punctului de vedere al unităților de parchet. Mai mult, judecătorul pare în raționamentul său să acționeze mai mult ca un avocat al proxenetului Ioan Opre, a persoanelor care fac relații sexuale cu minore și care le plătesc atât pe femeile cu care întreține relații sexuale, cât și pe cele care întrețin relații cu alți bărbați.

Ioan Opre a stat doar două săptămâni în arest preventiv. Apoi a fost eliberat la domiciliu, neavând voie să îşi părăsească ferma. Ferma sa are 300 de hectare. Magistratul Monica Şorta de la CA Cluj a redactat o motivare plină de subiectivităţi, care arată ce trebuie să scrie un judecător ca să nu fie de acord cu propunerea DIICOT.

Conţinutul alternativ a proxenetismului

În începerea pledoariei magistratului Monica Șortan aceasta explică că infracțiunea de proxenetism este una cu conținut alternativ.

”Astfel, din perspectiva laturii obiective a acestei infracţiuni, acţiunea făptuitorului trebuie să constea fie în determinarea practicării prostituţiei, fie în înlesnirea practicării prostituţiei, fie în obţinerea de foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei”,arată magistratul Monica Șortan. Ea vorbește în continuare despre discuțiile care privesc latura obiectivă a acestei infracțiuni, dar realizează că nu este momentul în acest stadiu procesual să vorbească mai mult despre acest subiect. Mai pe șleau, Monica Șortan se laudă că ea a citit și doctrina din acest domeniu, dar nu ar vrea să se laude…prea mult…

Ulterior, magistratul reamintește faptul că prostituția este dezincriminată în noul cod penal. Doar că noul cod penal a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, iar unele dintre faptele despre care se vorbește în cadrul dosarului au avut loc în 2013, iar altele în 2014. Cu toate acestea, judecătorul citează din noul cod penal o definiție a prostituției care apare la articolul 213, cel care tratează proxenetismul:”prin practicarea prostituţiei se înţelege întreţinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obţinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.”

Judecătorul de la Curtea de Apel Cluj ne explică ulterior că prostituția e o meserie constantă care presupune relații sexuale constante și nu izolate. Dar nu vorbește și de persoana care se folosește de relațiile sexuale oferite de prostituată, cum este în acest caz Ioan Opre, care este acuzat de procurorii DIICOT că a folosit mai multe fete atât minore, cât şi majore pentru relaţii sexuale contra-cost. Mai mult, el le-ar fi plătit pe acestea şi pentru a întreţine relaţii şi cu prietenii lui. De altfel, Opre ar fi putut apela la aceste servicii doar ocazional. Infracţiunea de proxenetism de care este acuzat Opre nu este una permanentă, ci doar ocazională, mai precis de înlesnire a prostituţiei.

Monica Şortan nu ştie ce înseamnă a practica

„De asemenea, aşa cum rezultă chiar din textul menţionat anterior, raporturile sexuale trebuie să fie practicate nu cu aceeaşi persoană, ci cu persoane diferite. Continuitatea relaţiilor cu aceeaşi persoană face să existe o prezumţie de afecţiune între parteneri, de oarecare stabilitate, care apropie aceste relaţii de acelea de concubinaj şi care exclude ideea de simplu comerţ cu viaţa sexuală, caracteristică pentru prostituţie. în consecinţă, se poate afirma că se consumă acţiunea de practicare a prostituţiei în momentul în care se realizează un număr suficient de acte sexuale cu diferite persoane, din care să rezulte că această activitate reprezintă pentru persoana care practică prostituţia, într-adevăr, o obişnuinţă, o îndeletnicire şi are scop a-i asigura acesteia foloase patrimoniale constante. De altfel, chiar verbul a practica presupune a pune în aplicare în mod sistematic o anumită activitate, a exercita în mod obişnuit o anumită profesie, ori meserie”, arată magistratul Monica Şortan.

Pentru a-i arăta doamnei judecător care este semnificaţia cuvântului a practica redăm definiţia din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, pe care îl cităm de pe dexonline.ro: PRACTICÁ, practic, vb. I. Tranz. 1. A exercita o meserie, o profesie; a se ocupa cu…, a profesa. 2. (Rar) A pune în aplicare; a folosi, a utiliza, a întrebuința. Practică virtutea. Refl. pas. Se practică un anumit procedeu. ♦ A face, a executa; a efectua. A practica o gaură într-un perete. 3. A respecta cu strictețe ceremoniile, cerințele unui cult. – Din fr. pratiquer (după practică).

De ce l-a arestat Goja

”În temeiul art. 204 alin. 10 C.proc.pen. admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud împotriva încheierii penale nr. 169 din 08 iulie 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosar nr. 2365/112/2014, pe care o desfiinţează în totalitate şi, soluţionând propunerea:

În temeiul art. 226 C.proc.pen. rap. la art. 223 alin.2 C.proc.pen., admite propunerea formulată de DIICOT – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud şi în consecinţă,

Dispune arestarea preventivă a inculpatului:

Opre Ioan (…):
– pe o perioadă de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului.

În temeiul art. 204 alin.7 C.proc.pen. respinge contestaţia formulată de inculaptul Opre Ioan împotriva aceleiaşi încheieri.

În baza art. 275 alin.2, 3 C.proc.pen., obligă pe inculpat să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.”,  este decizia initiala luata de magistratul Vasile Goja cu doua saptamani in urma.