Ioan Oltean a dat în judecată Statul și cere despăgubiri imense, după ce a fost anchetat degeaba timp de 7 ani de DNA! Tribunalul BN spune că nimeni nu e răspunzător

Fostul deputat Ioan Oltean se judecă cu Statul Român și cere 400.000 de euro pentru ceea ce a pătimit în perioada în care a fost anchetat de DNA pentru presupuse fapte de corupție. Totodată, Oltean spune că din cauza acestor anchete, și-a pierdut soția, care s-a îmbolnăvit foarte grav și a decedat. Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde s-a judecat dosarul pe fond, i-a respins acțiunea, însă Ioan Oltean a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj.

După 7 ani în care a fost anchetat de procurorii DNA și chiar trimis în judecată, iar la final s-a dovedit că totul a fost un fiasco, fostul deputat Ioan Oltean cere daune de 400.000 de euro pentru toate patimile la care a fost supus în această perioadă. Cea mai mare durere a fost însă pierderea soției, care a resimțit cel mai tare șocul și s-a îmbolnăvit foarte grav, părăsind această lume după doi ani de suferință.

Dosar după dosar

În acțiunea depusă pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, Ioan Oltean a arătat că în februarie 2012, pe când era deputat, DNA Cluj a înregistrat un dosar penal pe numele său, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție în legătură cu licitaţiile organizate de către CJ BN a unor lucrări, ori a unor licitaţii organizate de către CNADNR.

În septembrie 2013, procurorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Oltean, pentru săvârşirea unor infracțiuni de corupție în formă continuată (Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundație şi care foloseşte influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani), precum şi favorizarea infractorului.

“În esenţă s-a reţinut că în perioada 2010 – 2011, în calitate de Preşedinte al organizaţiei judeţene PDL Bistrița-Năsăud şi vicepreşedinte, respectiv secretar general la nivel naţional al aceleiaşi formaţiuni politice (2011-2012), şi-ar fi exercitat influenţa asupra preşedintelui şi vicepreşedintelui CJ Bistrița-Năsăud precum şi asupra unor secretari de stat din cadrul Ministerului Mediului şi Ministerului Dezvoltării, în vederea adjudecării licitaţiilor organizate la nivelul acestor instituţii, în favoarea unor firme ori pentru alocarea de fonduri în beneficiul primăriilor conduse de primari PDL”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de fostul deputat.

El a mai precizat că în acest dosar, s-au efectuat acte de urmărire penală împotriva sa, până în anul 2020, dosarul a fost clasat.

“Pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, numărul dosarului s-a schimbat de mai multe ori, astfel că ordonanţa de clasare a fost pronunţată în dosar nr. 13/p/2019, dosar ce iniţial a avut nr. 111/p/2012, ulterior adăugându-se şi alte infracţiuni pentru care a fost cercetat. După data emiterii ordonanţei de clasare, la data de 21.02.2020, a fost informat că: «în conformitate cu prevederile art. 145 C.proc.pen, că în dosar nr. 13/p/2019, instrumentat de DNA Serviciul Teritorial Cluj (înregistrat iniţial sub nr. 111/p/2012), prin încheierea penală nr. ## din 25.03.2012, încheierea penală nr. ##/26.04.2013, încheierea penală nr ##/09.05.2013, încheierea penală nr. ##/24.05.2013, toate emise de către ICCJ în dosar nr. 9/2012, au fost autorizate măsuri de supraveghere a convorbirilor purtate de către reclamant prin intermediul postului telefonic nr. (…), în mediul ambiental precum şi localizarea şi urmărirea prin GPS»”, se mai arată în documentul depus de Ioan Oltean.

În aceeaşi perioadă, fostul deputat a fost cercetat pentru trafic de influență într-un dosar instrumentat de DNA Serviciul Teritorial Oradea, în care, în mai 2018, a fost pronunţată soluţia de clasare.

Într-un alt dosar deschis în 2016, a fost cercetat de DNA, tot pentru trafic de influență, și în acest caz fiind dispusă clasarea în iulie 2020.

Tot în perioada arătată, a fost cercetat în dosarul penal nr. 408/2016, având ca obiect săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. La data de 06.07.2020, procurorul a dispus clasarea pe motiv că “fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”. Soluţia a fost contestată în instanţă de către Oltean, iar ICCJ a admis contestaţia formulată, schimbând temeiul clasării în “fapta nu există”.

“În noiembrie 2015, s-a deschis cel mai nedrept dosar de urmărire penală. Astfel, în data de 26.11.2015, a fost contactat telefonic de către ofiţerii de poliţie judiciară de la DNA (structura centrală) informându-l că pe numele reclamantului s-a emis un mandat de aducere pentru a fi audiat în calitate de suspect în dosar nr. ###/P/2014, invitându-l să se prezinte de urgenţă la sediul DNA Bucureşti. Pentru că la acea dată se afla la domiciliul din Bistrița, i-a informat că o să ajungă în Bucureşti în jurul orei 15.00. La aterizarea pe aeroportul Otopeni, a fost preluat cu mandat de ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul DNA şi a fost condus la sediul central, explicându-i că măsura reţinerii este necesară pentru asigurarea celerităţii procesului penal.

La acea vreme reclamantul era deputat în Parlamentul României, fiind în acelaşi timp şi vicepreşedinte la nivel naţional al Partidului Naţional Liberal şi preşedinte al PNL Bistrița-Năsăud. Fiind o persoană publică foarte cunoscută, a fost imediat preluat de către reprezentanţii mass-media, care au informat publicul, în mod mincinos că intenţiona să fugă din ţară, fiind urmărit de DNA pentru fapte de corupţie.

Ajuns la sediul DNA, i s-a adus la cunoştinţă că are calitatea de suspect în dosarul nr. ###/P/2014 şi că este anchetat pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi trafic de influenţă. Cu această ocazie a solicitat să i se permită consultarea dosarului de urmărire penală, solicitare ce i-a fost refuzată.

Prin ordonanţa nr. ###/P/2015, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de reclamant pentru infracţiunile arătate mai sus constând în aceea că, a indus faţă de membrii Comisiei pentru stabilirea despăgubirilor (CCSD) a convingerii că «ar putea să-şi piardă funcţiile»; fiind de notorietate faptul că aceştia erau numiţi politic în funcţiile pe care le ocupau; că a influenţat, în fapt, membrii comisiei să aprobe un raport supraevaluat la dosarul de despăgubiri nr. 46076/CC/2009. Comiterea infracţiunii de trafic de influenţă constând în aceea că a primit 600.000 euro într-un sac negru legat cu şnur galben pentru a-şi exercita influenţa în vederea soluţionării dosarului de despăgubiri la care a făcut referire, cu prioritate şi acordarea unor despăgubiri supraevaluate în acelaşi dosar.

În data de 27.11.2015, s-a emis referatul cu propunerea luării măsurii arestării preventive faţă de reclamant. Fiind deputat, a fost necesară încuviinţarea ridicării imunităţii parlamentare, cerere ce a fost aprobată de către Parlament prin vot, în urma unei şedinţe care a durat aproximativ 3 ore, iar dezbaterile au fost transmise în direct de posturile de televiziune. Cererea de arestare preventivă a fost respinsă de către ICCJ, care a reţinut că materialul probator administrat în cauză «este precar» şi că această cerere este neîntemeiată, motiv pentru care s-a dispus faţă de reclamant luarea măsurii controlului judiciar pe timp de 60 de zile.

Prin rechizitoriul nr. 660/P/28.07.2016, al Parchetului de pe lângă ICCJ-DNA-Secţia de combatere a corupţiei, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, infracţiunea de trafic de influenţă fiind disjunsă din acest dosar. Reclamantul a contestat rechizitoriul iar prin încheierea din 02.02.2017 pronunţată de ICCJ în dosar nr. ####/1/2016, instanţa a admis contestaţia reţinând nelegalitatea actului de sesizare, reţinând că «din rechizitoriu nu se poate stabili cu precizie obiectul judecăţii, prin urmare, se impune refacerea acestuia de către procuror». Prin hotărârea penală nr. 21/2017, pronunţată în dosar nr. ####/1/2016/3, ICCJ a dispus restituirea cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale.

La parchet, dosarul a rămas în nelucrare timp de 2 ani.

Prin ordonanţa nr. 154/C/23.01.2018, s-a dispus reluarea urmăririi penale în dosarul nr. ###/P/2014, iar prin rechizitoriul din 23.09.2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor din dosar şi disjungerea cauzei faţă de reclamant. Rechizitoriul a fost infirmat prin ordonanţa nr. 3007/C/2019.

În data de 16.12.2020 a încetat prin clasare şi dosarul nr. ###/P/2014, ce avea ca obiect fapta de complicitate la abuz în serviciu. În urma atacării soluţiei de încetare, Tribunalul Bucureşti a schimbat temeiul clasării din cei prevăzut în art. 16 alin. 1 lit. c C.proc.Pen, în cel prevăzut în art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. (fapta nu există).

În toată această perioadă, a fost supus permanent oprobiului public prin diverse emisiuni televizate şi articole de presă defăimătoare care au amplificat şi au multiplicat starea de fapt, astfel că nu mai putea să iasă pe stradă, fiind apostrofat în permanenţă pe motiv că ar fi furat, că a influenţat decizia de acordare a despăgubirilor. Inclusiv oameni politici ai vremii, în public sau la emisiuni televizate la care participau, nu încetau să-i aducă acuze, fiind supus dispreţului public. S-a ajuns până acolo încât, un politician a afirmat într-o emisiune televizată că «nimeni nu poate obţine despăgubiri de la ANRP, fără să cotizeze la #######»”, a mai reținut instanța.

Reputația i-a fost pătată, deși a fost găsit nevinovat

În același document, fostul deputat a relatat despre carieră politică care a debutat în 1990 și funcțiile deținute de-a lungul timpului, care i-au adus recunoaştere la nivel naţional precum şi popularitate deosebită. Însă, în 2015 când au început anchetele din dosarele ANRP și a fost și reținut pe aeroport la întoarcerea în București de la Bistrița, a fost nevoit să renunţe la toate funcţiile administrative şi politice pe care le deţinea și nici nu a mai putut să candideze la alegerile ulterioare. În urma șocului suferit de pe urma reținerii sale pe aeroport, soția sa a suferit un șoc psihic grav, iar doi ani mai târziu a decedat.

“În cei 7 ani cât a durat această tortură psihică, a suferit prejudicii morale irecuperabile, având probleme de relaţionare inclusiv cu membrii familiei. Consecinţa cea mai gravă fiind decesul soţiei sale din luna martie a anului 2017, deces ce a survenit pe fondul imposibilităţii acesteia de a-şi reveni din punct de vedere psihic în urma şocului pe care l-a suferit în momentul în care a văzut la televizor că reclamantul a fost reţinut pe scara avionului de către ofiţerii DNA”, se arată în documentul instanței.

În acest context, Ioan Oltean a subliniat că deși a fost găsit nevinovat de către instanţele de judecată, reputaţia sa nu va putea fi recuperată, “astfel că şi în prezent mare parte a populaţiei cu care vine în contact, continuă să creadă că a fost vinovat şi că a scăpat de pedeapsă datorită unor manevre făcute de către reclamant asupra magistraţilor. Aşa fiind, reputaţia sa nu va putea fi niciodată reparată integral, fiind practic condamnat la moarte civilă din momentul în care Parchetul a început cercetările împotriva sa”.

Anchetele au declanșat ura oamenilor  la adresa sa și a familiei

Având în vedere că din cauza dosarelor penale pe care le avea pe rol nu a mai putut deţine funcţii sau locuri de muncă onorabile, Oltean a arătat că în bugetul familiei s-a produs o pagubă materială ce nu poate fi natural recuperată, fiind privat de la obţinerea unor venituri în raport de pregătirea şi experienţa sa profesională.

“Suma solicitată cu titlu de despăgubiri acoperă o mică parte din prejudiciul suferit, fiind sigur că şi pentru această sumă se vor găsi politicieni şi reprezentanţi mass-media, influenţaţi de oameni din cadrul DNA, care să îl supună aceluiaşi oprobiu. Starea de fapt descrisă în cadrul prezentei acţiuni, întruneşte elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, vinovăţia, prejudiciul şi legătura de cauzalitate.

Fapta ilicită constă în activitatea procurorilor de întocmire a dosarelor de urmărire penală în mod tendenţios, fără a exista probe din care să rezulte vinovăţia sa; înregistrarea convorbirilor telefonice precum şi autorizarea măsurilor de supraveghere a convorbirilor purtate de către reclamant în modul ambiental precum şi supravegherea şi localizarea reclamantului prin intermediul sistemului GPS; propunerea de arestare făcută în scopul intimidării şi compromiterii mele, dovadă fiind faptul că instanţele de judecată au respins propunerile de arestare preventivă; solicitarea ridicării imunităţii parlamentare fără nicio probă care să dovedească vinovăţia sa, mizând pe atitudinea creată în rândul parlamentarilor prin formularea acestei cereri; declanşarea unui val de ură în rândul populaţiei împotriva reclamantului şi a familiei mele. Inclusiv prieteni apropiaţi şi colegi de partid au decis să se îndepărteze de el în acele momente. A rămas practic singur în lupta cu un întreg sistem represiv pornit împotriva sa, din motive oculte ce sunt de neînţeles şi inexplicabile pentru acesta”, se mai precizează în document.

Nimeni nu e răspunzător

În decembrie 2023, Tribunalul Bistrița-Năsăud nu i-a dat dreptate, considerând că nu a avut loc “o încălcare evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi că „nu se poate ţine cont exclusiv de modul de soluţionare a cauzei, respectiv clasare pe motiv că fapta nu există, în condiţiile în care tribunalul consideră că sunt relevante din această perspectivă şi faptul că în cadrul procesului penal faţă de reclamant prin încheierea nr.###/10 decembrie 2015 dată de un judecător de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă propunerea de arestare preventivă formulată de DNA împotriva reclamantului, dar s-a luat măsura controlului judiciar faţă de acesta pe o perioadă de 60 zile, fiind stabilite în sarcina acestuia anumite obligaţii de respectat anume indicate, iar apoi, prin încheierea nr.###/5 octombrie 2016 dată un judecător de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie s-a constatat legalitatea sesizării prin Rechizitoriul nr. 660/P/28.07.2016 al Parchetului de pe lângă ICCJ-DNA – Secţia de combatere a corupţiei, legalitatea administrării probelor şi efectuarea actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii, iar din aceste hotărâri judecătoreşti luate de judecători din secţia penală a instanţei supreme se poate reţine că existau argumente şi probe care să impună luarea măsurii controlului judiciar, iar apoi să se dispună începerea judecăţii în cauza penală faţă de reclamant”.

Raportat la modul de acțiune a DNA, tribunalul a ajuns la concluzia că “nu se poate reţine vreo faptă ilicită în sarcina pârâtului în mod retroactiv numai ca urmare a modului de soluţionare a dosarului penal prin clasare pe motiv că fapta nu există, măsurile de supraveghere respective fiind luate de judecători potrivit prevederilor procesual penale aplicabile la data respectivă, iar aşa fiind, acele măsuri nu pot fi înlăturate de către instanţa civilă sau să nu se ţină cont de măsurile de supraveghere ce au fost autorizate de judecători din cadrul instanţei supreme, fiind prezumat că acele măsuri au fundament legal”.

“Aşa fiind, tribunalul conchide că nu se poate reţine, în speţă, că este vorba de efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual în sensul urmărit de reclamant, motiv pentru care se vor respinge pretenţiile civile deduse judecăţii prin acţiunea civilă modificată întemeiate pe prevederile art.96 alin.3 lit.a din legea nr.303/2004. Tribunalul arată că nu pot fi admise pretenţiile deduse judecăţii nici în temeiul art. răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia în temeiul art. 221, art. 1349 şi art. 1373 Cod Civil”, a conchis Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Întrebat ce părere are despre sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în acest dosar, Ioan Oltean a declarat pentru Gazeta de Bistrița: „Nu am comentat și nu comentez hotărârile judecătorești. O contest în instanță, folosesc căile legale, dar public niciodată eu nu m-am pronunțat în ceea ce privește temeinicia unei hotărâri judecătorești”.