Problema relaţiei dintre infrastructura rutieră şi dezvoltarea turismului local nu e la noi nici de dată recentă, nici caracteristică doar nouă, bistriţenilor. E o realitate care nu ne face cinste dar căreia de cele mai multe ori nici nu i-am căutat soluţiile potrivite.
Judeţul Bistriţa-Năsăud e unul cu un imens potenţial turistic. Valea Someşului Mare, zona de un pitoresc aparte ocupand majoritatea arealului colegiului electoral în care am fost ales senator, are la rându-i o ofertă turistică naturală de excepţie. Fie că mă refer la Munţii Rodnei, la peşterile de mare interes speologic între care Peştera Tăuşoarelor a devenit tot mai cunoscută, la turismul balnear de la Sângeorz-Băi, la turismul terapeutic şi de agrement de la Băile Figa (Beclean), la turismul literar (să nu uităm că în zona aceasta e matca bio-bibliografică a lui Coşbuc şi Rebreanu), la creatorii de podoabe populare şi continuatorii meşteşugurilor tradiţionale, la turismul pastoral, piscicol sau cinegetic dar şi la cel religios-monahal ţinând cont de faptul că doar mânăstirile ortodoxe sunt aici în număr de 10, concluzia e aceeaşi: potenţialii turişti au ce vedea!…găsesc la noi o ofertă turistică variată.
Şi totuşi, nu e nevoie de sofisticate studii şi cercetări sociologice,… se vede cu ochiul omului simplu că turismul în Valea Someşului Mare stagnează, chiar că veniturile obţinute din turism au înregistrat un regres constant. Excepţia o constituie Băile Figa de lângă Beclean care se dezvoltă continuu, staţiunea aflându-se totuşi pe un drum , DN 17 modernizat.
Cred că, dealtfel, motivul esenţial pentru care se manifestă acest regres este starea deplorabilă a două drumuri naţionale esenţiale pentru tot ceea ce ar însemna Proiectul turistic al Văii Someşului Mare. E vorba de DN 17 C (Bistriţa – Năsăud – Dealul Ştefăniţei) şi
DN 17 D (Beclean – Sângeorz Băi – Cârlibaba , jud. Suceava). Două drumuri vitale atât locuitorilor zonei cât şi acelora obligaţi să le parcurgă aflându-se în tranzit spre Maramureş (prin Pasul Dealul Ştefăniţei) sau spre Moldova (prin Pasul Rotunda). Nu mai spun că, fără o calitate mai mult decât acceptabilă a acestora, deopotrivă, interesul investitorilor în turismul local dar şi interesul turiştilor , vor rămâne la limite foarte scăzute.
Ciudat e că timp de 24 de ani nu s-a întreprins niciun demers concret pentru a schimba această stare de fapt. Vestea bună e, că, în sfârşit, au fost începute demersurile legale pentru ca acestor două drumuri să le fie finanţate ample lucrări de modernizare şi reabilitare. Sper din tot sufletul ca aceste „hârtii” necesare anterior lucrărilor propriu-zise să-şi depăşească condiţia, şi, guvernarea actuală să facă ceea ce niciuna dintre guvernările anterioare n-a găsit de cuviinţă: reabilitarea acestor două drumuri.
Un alt drum foarte important îl consider ca fiind DJ 172 C, acela care leagă Ilva Mică şi Josenii Bârgăului „peste Strâmba”, cum e cunoscut. Reabilitarea sa la stadiul de „circulaţie onorabilă” chiar ar fi prioritară anterior începerii lucrărilor la DN 17 C astfel încât să poată fi preluat de catre acesta fluxul de trafic dinspre Valea Someşului spre Bistriţa şi Vatra-Dornei. Totodată, pentru ca proiectul turistic al Văii Someşului Mare să fie unul de succes nu trebuie omisă nici importanţa DJ 171 (Uriu – Târlişua – legătură cu judeţul Maramureş prin Ţara Lăpuşului).
M-aş bucura ca în viitor să am o declaraţie politică în care să spun” Minunea Administrativă s-a înfăptuit! DN 17 C şi DN 17 D şi alte două drumuri judeţene importante, DJ 172 C şi DJ 171, au fost reabilitate şi modernizate!”. Până atunci îmi manifest speranţa şi încrederea!
Ioan Deneş, senator PSD
