Ioan Andreica nu vrea prescrierea faptelor, ci să-și dovedească nevinovăția! În apelul depus la CA Cluj, șterge pe jos cu instanța de fond

Dosarul în care Ioan Andreica, Adrian Palade, Cristian Stamatoiu, Mihai-Mircea Cozariuc, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu, Cezar Stănescu, Ion Istrate și Lazăr Popescu au fost trimiși în judecată pentru trafic de influență și spălare de bani, a ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj, unde sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud a fost atacată cu apel, atât de procurorii de la DNA, cât și de o parte dintre inculpați. Printre aceștia din urmă se află și Ioan Andreica, dar și Ion Istrate, zis Fuji.

Sentința pe fond a fost pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în luna februarie a acestui an după aproape 6 ani de la trimiterea în judecată a celor 9 inculpați din dosar, când instanța a constatat că pentru Ioan Andreica, Adrian Palade, Cristian Stamatoiu, Mihai-Mircea Cozariuc, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu și Cezar Stănescu a intervenit prescripția răspunderii penale. Doar Ion Istrate și Lazăr Popescu au fost condamnați la 4 ani și 6 luni, respectiv 4 ani de închisoare cu executare, întrucât în cazul lor răspunderea penală nu s-a prescris.

Avocat: S-a plecat nu de la prezumția de nevinovăție, ci de la ideea că inculpații ar fi vinovați

În această ediție ne vom apleca puțin asupra apelului formulat de Ioan Andreica, prin avocat, care încearcă să demonstreze că nu a comis faptele de care a fost acuzat de procurorii DNA și astfel să obțină achitarea.

În document, avocatul fostului secretar de stat scoate în evidență multe inadvertenţe reținute în motivare de instanța de fond cu privire la acuzațiile aduse clientului său. Practic, șterge pe jos cu instanța bistrițeană.

Astfel, legat de cei 17.000 de euro – despre care procurorii spun că Ioan Andreica i-ar fi primit de la reprezentanți SC Interdevelopment SRL, în baza unui contract de prestări servicii încheiat fictiv de șoferul său Adrian Palade cu Sparver LLC, pentru a-și trafica influența asupra lui Liviu Rusu-președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud pentru deblocarea derulării contractului de reabilitare și închidere a depozitelor de deșeuri vechi din județ – apărarea arată că instanța de fond nu a ținut cont de prezumția de vinovăție, iar unele aspecte le-a adăugat sau omis în raport cu ceea ce procurorii au reținut în rechizitoriu.

“«(…) Pentru obținerea folosului material al traficului de influență exercitat asupra președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, inculpații Sabău Ioan-Claudiu și Andreica Ioan au beneficiat de sprijinul inculpaților Popescu Lazăr și Istrate Ion…» (în cuprinsul acuzației din cuprinsul rechizitoriului această ultimă afirmație nu se regăsește, aceasta fiind concluzia instanței de fond). De asemenea de remarcat este faptul că în cuprinsul rechizitoriului se susține că suma de bani a fost remisă de inculpatul Andreica să își exercite influența asupra președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud să îndeplinească un act… în schimb în sentința instanței la capitolul «sinteza rechizitoriului», instanța reține că suma de bani ar fi fost pentru traficul «exercitat»

De asemenea se mai arată că inculpatul Popescu Lazăr, în baza unei înțelegeri cu Sabău Ioan Claudiu și Andreica Ioan, i-a sprijinit pe aceștia să intre în posesia unei părți din suma de 100.000 de euri pretinsă de inculpatul Sabău Ioan Claudiu de la reprezentanții SC Interdevelopment SRL. În cuprinsul rechizitoriului nu se reține această formulare, respectiv vă inculpatul Andreica a fost cel sprijinit de inculpatul Popesc u Lazăr. De asemenea se mai reține că «În acest sens inculpatul Popescu Lazăr a determinat-o mai întâi pe Ioniță Irina să încheie prin intermediul unei societăţi controlate de el, Sparver LLC, contractul nr 14-1/25.03.2010, cu SC Interdevelopment SRL, având ca obiect prestare servicii consultanță, contract în valoare de 100.000 de euro, sumă pretinsă de Sabău Ioan-Claudiu pentru traficul de influență exercitat asupra președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Ulterior pentru ca ceilalți coinculpați, participanți la activitatea infracțională, să intre în posesia unei părți din suma de 100.000 de euro virată de Interdevelopment SRL în baza contractului nr. 14-1/25.03.2010, inculpatul Popescu Lazăr a determinat-o pe Ioniță Irina să încheie alte două contracte cu inculpatul Sabău Ioan-Claudiu, nr. 15/25.03.2010, în valoare de 25.500 euro și cu inculpatul Palade Adrian, nr. 16/26/03/2010, în valoare de 17.000 de euro».

Având în vedere modalitatea efectivă de prezentare a rechizitoriului în cadrul sentinței penale la primele pagini, cu aspectele pe care instanța fondului le «completează» rechizitoriului sau le «omite» și din modalitatea de formulare deducem că: cel mai probabil s-a plecat nu de la prezumția de nevinovăție iar apoi în baza materialului probator să fie urmărită și probată de starea de fapt ci s-a plecat ab initio de la ideea că inculpații ar fi vinovați. Partea comentată anterior nu reprezintă motivarea instanței fondului ci o prezentare/sinteză a rechizitoriului. Încă din aceste momente se conturează soluția de «existență a faptei și vinovăției»”, arată avocatul lui Andreica.

Doar declarațiile a doi inculpați, luate de bune

Totodată, apărarea mai arată că instanța bistrițeană a luat de bune doar declarațiile a doi dintre inculpați – Stamatoiu și Cozariuc -, care sunt catalogate drept “sincere”, pe care le coroborează cu niște probe – bilețelul pe care erau înscrise niște cifre despre care procurorii DNA susțin că ar fi sumele care și procentele ce urmau să fie împărțite între cei unii din cei implicați în dosar, printre care și Ioan Andreica, fără să existe și alte dovezi care să întărească faptul că respectivii bani au și ajuns în buzunarele fostului secretar de stat.

“ Din modalitatea de formulare a motivării rezultă fără echivoc faptul că:

• Instanța fondului pleacă de la prezumția că declarațiile inculpaților Stamatoiu și Cozariuc sunt întru totul reale și exacte. Nu există nicio explicație pentru care instanţa fondului consideră că declarațiile celor două persoane sunt exacte și reale și pentru care îndepărtează ca nesincere toate celelalte declarații. Ne întrebăm de unde cunoaște instanța fondului că starea de fapt relatată de cei doi inculpați, interesați de soluția din cauză, sunt întru totul reale și corecte și toate celelalte declarații din cauză sunt nesincere? Care sunt elementele factuale, care sunt elementele de logică pe care instanța fondului își întemeiază alegerea ca sincere a două declarații a doi inculpați interesați în cauză în detrimentul tuturor celorlalți martori? Nu rezultă din cadrul sentinței acest aspect. Motivarea instanței este întemeiată într-o manieră aproape totală pe declarațiile celor doi coinculpați indicați anterior din care se citează în mod extins însă selectiv.
•  – al doilea element care spune instanța fondului că este hotărâtor în determinarea existenței faptei inculpatului Andreica Ioan și a altor inculpați din dosar este un bilet tip post-it descoperit la percheziția societății SC Procurement Consulting SRL, pe care ar fi menționate nume și procente sau sume. În acest sens se indica că pe bilet «scrie Andreica 12705, Claudiu 34500, consiliu 138.00». Instanța fondului concluzionează cu de la sine putere și fără nicio explicație că biletul (nesemnat și neexpertizat) îi aparține inculpatului Popescu Lazăr. De asemenea instanţa fondului arată că Claudiu ar fi de fapt Sabău Ioan Claudiu, iar Andreica ar fi Andreica Ioan, practic completând biletul cu propriile concluzii.

De asemenea, cel mai grav aspect este că instanța apreciază că acest bilet reprezintă dovada mitei primite de persoanele indicate anterior, susținând că se coroborează cu cele ce rezultă din extrasele de cont de la dosar. Nimic mai inexact și mai incorect decât această concluzie, absolut eronată și artificială.

În primul rând deși au fost realizate investigații financiare (încă din faza de urmărire penală) pe contul personal al inculpatului Andreica Ioan nu rezultă că acesta ar fi primit vreodată vreo sumă de bani de la inculpatul Popescu Lazăr sau de la orice al coinculpat sau martor din prezenta cauză.

În al doilea rând suma de 12705 (nu știm euro sau lei, pentru că biletul nu spune) nu se regăsește ca și corespondent la nici măcar la inculpat, nici măcar la inculpatul Palade Adrian (NU EXISTĂ NICIO PLATĂ DE 12705 LEI, euro sau dolari sau orice altceva).

Dacă biletul este corect atunci cine este «consiliul menționat cu 138.00» ? ne întrebăm suplimentar.

Niciuna din sumele/cifrele de pe bilet nu se potrivesc nici măcar pe aproape cu cele indicate de parchet la ceilalți inculpați, sau măcar o singură sumă să se potrivească cu vreo înregistrare în extrasele de cont. Reamintim 17000 euro se indică la Palade Adrian 12705 pe bilet. Și atunci de unde este concluzia că acel bilet ar reprezenta o «dovadă a faptului să s-au dat sume de bani» ? În opinia instanței fondului un bilet nesemnat, cu nume incomplete, cifre care nu știm ce reprezintă, fără corespondență cu vreo înregistrare în extrasele de cont este dovada clară a faptului că s-au dat sume de bani indicat cu titlu de cifre”, a mai arătat avocatul lui Andreica în motivele de apel.

Andreica lipsește din ecuație, dar e băgat forțat

Totodată, apărarea mai arată că Cristian Stamatoiu, c are a recunoscut că el este cel care a făcut legătura dintre Interdevelopment SRL și grupul Sabău-Istrate-Popescu, a declarat că, deși știa că Sabău este omul lui Andreica, el nu s-a întâlnit vreodată cu fostul secretar de stat, ci cu Liviu Rusu, iar relația dintre Claudiu Sabău și Liviu Rusu era una de subordonare. În plus Stamatoiu era evident interesat în rezolvarea problemelor intervenite în derularea contractului. Totodată, apărarea subliniază și faptul că deși evenimentele au loc în jurul lui Liviu Rusu și în legătură cu el, DNA a constatat la finalul anchetei că fostul președinte al CJ Bistrița-Năsăud nu a săvârșit vreo faptă penală și astfel nu a fost trimis în judecată.

“Lecturând declaraţia de inculpat și nu de martor cum eronat indică instanța fondului, declaraţie data în fața instanței de fond în data de 14 decembrie 2021 vom constatat că inculpatul Stamatoiu Cristian nu arată că inculpatul Sabău Ioan Claudiu să fi fost în legătură cu inculpatul Andreica Ioan cu în realitate cu martorul Liviu Rusu (președintele conciliului județean) și persoana care avea funcție de decizie și raportat la care se susține că s-au săvârșit faptele de corupție. (…)

Curios este faptul că instanța fondului arată că inculpatul Stamatoiu ar fi declarat astfel în realitate inculpatul Cozariuc Mircea (care nu s-a întâlnit niciodată cu vreo persoană din cele indicate anterior și a luat contact doar cu inculpatul Stamatoiu) spune că acesta din urmă (Stamatoiu) i-ar fi relatat că s-ar fi întâlnit («întâlnirile pe care le-a avut în acest context cu dl Rusu și cu domnul Oltean și Andreica»). Acest inculpat relatează că inculpatul Stamatoiu i-a relatat. Forța probatorie a unei atare declarații este evident lipsită de substanță atât prin prisma faptului că relatează ce i-a relatat cineva cât și din prisma faptului că acest inculpat îi pune pe toți politicienii din același partid într-o enumerare generală, la grămadă, ca având întâlniri cu colegul dânsului. Interesant este însă răspunsul inculpatului Cozariuc la întrebarea procurorului care întreabă cine a solicitat aceste sume de bani acesta arată: «aceste sume au fost cerute de reprezentantul domnului Rusu,  nu îmi aduc aminte numele acestuia». Reamintim că față de această persoană- Rusu Liviu s-a dispus netrimitere în judecată, constatându-se că nu a săvârșit vreo faptă penală și nu a primit vreo sumă de bani (soluție propusă de însăși DNA)”, subliniază avocatul lui Ioan Andreica în documentul citat.

Acesta mai arată că unele fapte “adevărate sau nu ale altor inculpaţi” au fost interpretate de instanța de fond „într-o manieră speculativă ca fiind dovadă a existenței unor fapte de natură penală în sarcina inculpatului Andreica Ioan”. În acest sens, este scoasă în evidență o declarație a lui Marian Trifu, care a fost inculpat în dosar în timpul urmăririi penale, din care reieșea că Lazăr Popescu avea legături cu factori responsabili de încheierea și executarea contractelor de achiziție publică, declarație reținută de instanță.

“Instanța fondului alege o parte din declaraţia din declarația dată de martorul (fost inculpat) Trifu Marian, din cursul urmăririi penale, acea parte datră în condiții de necontradictorialitate, nemenținută în fața instanței de fond, pengtru a justifica influența inculpatului Andreica Ioan. Lecturând cu mare atenție această declarație acest martor (fost inculpat) constatăm că acesta NU indică că inculpatul Andreica Ioan să fi avut vreo influenţă asupra factorilor de influență ci alți inculpați din prezentul dosar ar fi avut influență. De altfel acest martor nici măcar nu îl menționează pe inculpatul Andreica Ioan și chiar arată în mod expres că nu l-a întâlnit. Și atunci de unde concluzia că inculpatul Andreica Ioan avea influenţă asupra factorilor de decizie?

Ne întrebăm dat fiind faptul că se folosește acest termen general (factor de decizie) cine erau factorii de decizie la care face referire instanța fondului și în concret cine îi putea influența? Cu atât mai mult are relevanță întrebarea cu cât instanța fondului ne explică în mod expres și hotărât la fila nr. 28 alin penultim din cadrul sentinței: «aspectele relatate de martori sunt irelevante cauzei, cum este faptul că inculpații nu ar fi intervenit pe lângă martorul Rusu Liviu Mihai în legătură cu contractul (nu este o condiție obligatorie prevăzută de lege), dar și faptul că martorul Luca Iancu Mihai nu avea atribuții legate de contract, ori că nu îi cunoștea pe unii dintre inculpați și/sau martori» în contextul în care instanța fondului face referiri la declarațiile martorilor Rusu Liviu Mihai și Luca Iancu care relatează faptul că inculpatul Andreica Ioan nu era în vreo relație de superioritate față de Consiliul Județean și nu îi putea influența. Pe de o parte instanța fondului la fila 33 consideră că inculpatul Andreica Ioan se bucură de influență (aspect dedus in mod bizar din faptele inculpatului Popescu) iar pe de altă parte cu 5 file înainte (la fila 28) explică că nu are relevanță chestiunea în contextul în care martorii Rusu Liviu și Luca Iancu afirmă contrar concluziilor instanței.

De asemenea de remarcat mai este următorul aspect: conform instanței biletul cu sume de bani îl avea martorul Trifu Marian trecut ca beneficiar al sumelor de bani deși nu a fost trimis în judecată (martor/inculpat citat de instanță ca autoritate în materie). Oare în ceea ce privește martorul/fost inculpat biletul nu produce efecte juridice?”, a mai arătat avocatul lui Ioan Andreica în motivele de apel.

(VA URMA)