Încă de mandatul trecut, primarul Ovidiu Creţu recită poezia cu turismul: investim în proiecte în acest domeniu, iar în câţiva ani o să fim invadaţi de nemţi, austrieci şi spanioli. Deşi anii au trecut iar turiştii se lasă aşteptaţi, edilul nu renunţă şi continuă investiţiile în turism, care încep să semene cu un soi de poker pe bani mulţi.
Săptămâna trecută, primarul Ovidiu Creţu a semnat la Ministerul Dezvoltării contractul de finanţare pentru noul centru de informare şi promovare turistică al municipiului Bistriţa. Pentru această investiţie, Primăria Bistriţa a primit 623.000 de lei.
„Ţin foarte mult la acest proiect, pentru că este unul extrem de interesant. Acest centru va furniza informaţii pentru toţi cei care vor să afle mai multe despre oraş. Mi se pare un mod foarte frumos şi foarte agreabil de a ne învăţa istoria locală. Cred că acest centru va atrage turişti în Bistriţa. În ţară sunt sute de centre de informare turistică, cu afişe, scaune şi mese, un astfel de centru cu un asemenea echipament însă nu mai are nimeni”, a ţinut să precizeze primarul Ovidiu Creţu în cadrul unei emisiuni de la un post local de televiziune.
De ce este aşa de entuziasmat primarul de acest „echipament” pe care nu-l mai are nimeni în ţară? Să înţelegem mai întâi ce presupune acest centru de informare turistică, ce vine, culmea, la nici doi ani de la inaugurarea cu mare fast a centrului de informare turistică de lângă Sugălete. Acest centru de informare turistică, ce va fi amenajat în cadrul Primăriei Bistriţa, în locul fostului oficiu de relaţii publice conţine o sală de conferinţe, spaţii de informare şi promovare, spaţiu expoziţional, pereţi expoziţionali glisanţi, monitoare pentru rularea spoturilor de promovare şi infodesk. „Perla” acestui proiect este o machetă a oraşului, care la doar o atingere de buton va dezvălui istoria oraşului, fie prin fotografii, fie prin text.
Noul centru de informare turistică, făcut cu ultimul tren al Programului Operaţional Sectorial axa Turism, are un termen de execuţie de 10 luni. În perioada imediat următoare se va organiza şi o licitaţie pentru lucrări şi dotare. Acesta va intra în reţeaua naţională de centre de informare turistică. Rămân întrebările: de ce nu a putut fi dotat cu macheta revoluţionară a oraşului actualul centru de informare turistică? De ce la nici doi ani de la inaugurarea centrului de informare turistică se mai face altul pe bani mulţi? Ce-i drept banii vin de la Uniunea Europeană, dar totuşi… ce garanţie are Primăria Bistriţa că acest nou centru va duce la creşterea numărului de turişti? Nu a fost cumva asta o „strategie” a primarului să-şi renoveze spaţiile nefolosite din primărie cu bani europeni sub umbrela acestui centru de informare turistică?
La aceste întrebări primarul Ovidiu Creţu nu a răspuns, la ultima conferinţă de presă trecând destul de repede prin acest subiect. Din păcate acestea nu sunt singurele investiţii în turism pregătite pentru anul acesta.
Se pare că municipalitatea vrea să mai achiziţioneze un infochioşc, ca cel deja existent în faţa primăriei pe care nu-l folosesc nici măcar în glumă copii, un portal web de tipul celui care nu reuşea să adune mai mult de 10 vizitatori zilnic, un ecran stradal şi panouri de informare în localităţile componente.
Povestea tristă a site-ului cetateabistriţa.ro
Cu siguranţă cei care au auzit de acest web site care ar trebui să aducă puhoi de turişti în Bistriţa pot să fie număraţi pe degete. Şi cetateabistriţa.ro era parte importantă din strategia de dezvoltare a turismului în Bistriţa. Nu mai puţin de 500.000 de lei au fost pompaţi în acest site, din fonduri europene. În total 130.000 de euro au mers pe pliante, mascote, bannere şi acest site. www.cetateabistrita.ro promite vizitatorilor un tur 3D al cetăţii medievale şi imagini în timp real din centrul istoric. În realitate, camerele din centru nu funcţionează, iar harta 3D seamănă cu mâzgălelile unui începător în paint. Nici informaţiile despre istoria oraşului nu sunt foarte detaliate. Acest web site de 500.000 de lei, sumă cu care ai cumpăra o garsonieră într-un orăşel mai puţin atractiv, are zilnic maxim 10 vizitatori. De la inaugurare – noiembrie 2012 şi până în anul 2014, adică în noi ani, site-ul a fost vizitat de doar 6000 de curioşi.
Aşa se face că la început de 2015, Primăria Bistriţa mai bagă 50.000 de lei pentru a revitaliza site-ul. Aceasta include găzduirea website-ului pentru o perioadă de un an, monitorizarea traficului, administrarea site-ului, actualizarea conţinutului cu text, fotografii şi materiale video, promovarea website-ului pe reţelele de socializare, precum şi în presa locală, dar şi actualizarea hărţii 3D din cadrul site-ului. Argumentul forte al primarului pentru a continua aceste investiţii inutile este creşterea numărului de turişti din ultimii ani. Potrivit raportului pentru anul 2013, numărul de turişti s-a dublat odată cu deschiderea centrului de informare turistică de lângă Sugălete.
În decursul anului 2013, au beneficiat de serviciile centrului de informare turistică 7497 de turişti, dintre care peste 4000 au fost străini. S-ar fi înghesuit să ne viziteze orăşelul turişti din Uniunea Europeană, dar şi de prin Japonia, SUA, Mexic sau Argentina. Oare numărul de turişti nu s-a dublat totuşi pentru că doar din 2013 au putut fi „contorizaţi” cu acest centru turistic?
Bistriţa-Năsăud, campioană la centre de informare turistică
Comuna şi centrul turistic, cam aşa stă situaţia în Bistriţa-Năsăud, deşi judeţul nu este o destinaţie turistică care se compară cu Delta Dunării, Bucovina sau Valea Prahovei. În anul 2011, din cele 57 de comune din judeţ, 16 deja aveau depusă documentaţia pentru obţinerea de bani pe măsura 313 privind construirea unor centre de informare turistică.
Culmea, majoritatea comunelor s-au încadrat şi au primit 200.000 de euro pentru a-şi amenaja centre de informare turistică. Printre comunele care au profitat de aceste fonduri se numără:Chiochiş, Sânmihaiu de Câmpie, Lunca Ilvei, Livezile, Şintereag, Rebrişoara, Romuli, Spermezeu, Teaca sau Uriu. Dintre acestea pot fi numărate pe degete comunele care chiar au ce să le ofere turiştilor în materie de obiective turistice, locuri de cazare sau alimentaţie publică.
