Primarul municipiului Bistrita, Vasile Moldovan, a anuntat saptamâna trecuta în conferinta de presa, numarul certificatelor de urbanism si autorizatiilor de contructie eliberate de Serviciul de Urbanism al primariei pentru primele luni ale anului 2008.
Numarul acestor acte este cu aproximativ 40% mai mare decât numarul celor eliberate anul trecut în aceeasi perioada. De aici rezulta ca investitiile în imobiliare au crescut si anul acesta fata de anii trecuti.
Tot mai multe certificate de urbanism si autorizatii de constructie
Conform statisticilor Primariei Bistrita, în primele luni ale anului 2008, au fost emise 1.187 de certificate de urbanism, cu 361 mai multe fata de anul trecut, dintre care 193 pentru case de locuit, 174 pentru bransamente pentru utilitati, 15 pentru locuinte colective, 28 pentru case de vacanta si 77 pentru spatii comerciale, de productie si birouri. Autorizatii de constructie au fost emise 449, mai multe cu 62 fata de aceeasi perioada a anului trecut, dintre care 101 pentru case de locuit, 16 pentru case de vacanta si 103 pentru utilitati. Numarul certificatelor de urbanism si al autorizatiilor de constructie este în crestere anul acesta fata de aceeasi perioda a anului trecut.
Ba extravilan, ba intravilan
Oameni construiesc în extravilan, iar apoi fac cere pentru a intra in intravilan.
În urma consultarilor publice desfasurate, s-a propus extinderea intravilanului. Mai multi cetateni au semnat individual sau la comun, un numar de 42 de cereri pentru extinderea intravilanului. Acest lucru s-a facut având în vedere ca în acest an se întocmeste documentatia pentru extinderea planului urbanistic general (PUG), care va fi actualizat anul viitor, conform legislatiei în vigoare. PUG poate fi actualizat o data la cinci ani, iar anul viitor se împlinesc cinci de când acesta a fost reactualizat.
Fapul ca se investeste în imobiliare este deja cunoscut, având în vedere ca numarul caselor construite în împrejurimile orasului este în crestere. Este astfel normal ca numarul autorizatiilor de constructie si a certificatelor de urbanism sa creasca, pentru ca oamenii care construiesc sa intre în legalitate. Problema constructiilor în extravilan este una veche. Oamenii construiesc aici, deoarece costul terenurilor este redus. Acestia obtin în prima faza autorizatia pentru construirea unei case de vacanta, iar mai apoi fac cereri la primarie pentru ca terenul sa intre în intravilan. Oameni cer acest lucru în primul rând pentru a beneficia de utilitati, iar mai apoi o astfel de casa nu are strada, nu are numar, astfel cei care locuiesc acolo nu pot sa îsi stabileasca domiciliul acolo si deci nu beneficiaza de forme legale.
Potrivit unor surse din primarie, persoanele care construiesc în extravilan sunt mai ales persoane care lucreaza în strainatate, si astfel ritmul de construire este unul extrem de accelerat. Pe cale de consecinta, autoritatile locale, în speta primaria, nu poate sa asigure realizarea infrastructurii în acele zone, si nici a prelungirii retelelor de utilitati. Din lipsa de fonduri si imposibilitatea primariei de a tine ritmul rezulta acest dezechilibru. De cele mai multe ori, oamenii care construiesc sau au deja case în astfel de zone acuza administratia locala, spunând ca este dezinteresata si nu tine cont ca ei platesc impozite si taxe ca orice cetatean si astfel au drepturi egale cu cei care beneficiaza de drumuri de acces, strazi, numar de casa si tot ce presupune aflarea în deplina legalitate.
Constructiile de blocuri, interzise în zonele cu locuinte individuale
Referitor la constructiile intravilan, în toamna anului trecut Consiliul Local Bistrita a adoptat o hotarâre prin care este interzisa construirea de locuinte colective, în speta a blocurilor, în zonele cu locuinte individuale. În aceasta hotarâre se definesc locuintele colective ca locuinte amplasate în cadrul zonelor urbane, cu mai mult de trei apartamente, pentru mai mult de trei familii, având acces si lot folosit în comun. Se interzice, astfel, realizarea de locuinte colective mici, cu regim de înaltime P+2E, eventual mansarda, între casele unifamiliale din cartierele traditionale ale orasului precum si între cele din zonele în care sunt edificate locuinte individuale noi. De asemenea, consilierii municipali au aprobat realizarea de locuinte colective doar în zonele prevazute prin Planul Urbanistic General al municipiului Bistrita aprobat prin Hotarârea Consiliului Local al municipiului Bistrita nr.43/2004 precum si în alte zone, cu exceptia zonelor de locuinte individuale, pe baza unor planuri urbanistice zonale (PUZ), aprobate conform legii. Aceasta hotarâre este tranzitorie si se aplica pâna la elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) pe 2009.
Astfel, zonele cu locuinte individuale nu vor mai fi invadate de locuinte colective, de constructia carora locuitorii din aceste zone s-au plâns deseori în ultimii ani. În aceste cazuri s-a reclamat de asemenea ca nu s-a respectat regimul de înaltime si au aparut constructii mult mai înalte decât era prevazut în zona respectiva.
Autoritatile ridica din umeri în cazul regimului de înaltime spunând ca, desi legea este foarte clara în aceasta privinta, cine are de construit o cladire mai înalta si care nu este conforma cu regimul de înaltime din zona, obtine autorizatie de la diferite institutii.
Solutia – ordonanta de urgenta
Constantin Hada, inspectorul-sef al Inspectoratului Judetean în Constructii Bistrita-Nasaud, a precizat ca pe adresa institutiei pe care o conduce nu exista sesizari sau reclamatii din partea cetatenilor bistriteni în ceea ce priveste regimul de constructie din municipiu. Deocamdata, modul în care se construieste în Bistrita este în regula, în opinia inspectorului sef, în comparatie cu alte zone din tara. Cauza modului haotic în constructii, în ceea ce priveste regimul de înaltime din unele zone este faptul ca legea este una permisiva. Din aceasta cauza un Plan Urbanistic General (PUG) poate fi modificat printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) sau printr-un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), care sunt aprobate în cadrul consiliului local. Pentru a stopa astfel de practici, conducerea Inspectoratului de Stat în Constructii a sesizat Ministerul Dezvoltarii si Lucrarilor Publice, obtinând-se în acest sens o promisiune din partea ministrului Laszlo Borbely – emiterea unei ordonante de urgenta prin care un PUG nu va mai putea fi modificat ulterior de un PUZ sau un PUD.
Este singura solutie de a stopa aparitia unor cladiri care sunt inestetice în primul rând si, în al doilea rând, prin constructia lor este sfideaza legea, desi tot cu ajutorul altor legi.
Dana Pop
