Suntem tara cu cele mai multe biserici pe cap de locuitor din Europa si totusi prea putine în viziunea mai marilor prelati. Numarul bisericilor creste pe an ce trece, înghitind sume fabuloase de bani de la stat. Judetul Bistrita-Nasaud se afla pe locurile fruntase la numarul de lacase de cult pe cap de locuitor, doar resedinta de judet numarând nu mai putin de 30 de biserici. Numarul acestora în municipiul Bistrita va creste cât de curând, reprezentantii Bisericii Evanghelice Luterane Maghiare si a Bisericii Ortodoxe Române cerând deja doua suprafete de teren Primariei Bistrita pentru construirea a doua lacase de cult.
Un studiu efectuat de Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii arata ca doar 17% din compatriotii nostri ajung la biserica o data pe saptamâna, în vreme ce 14,1% doar o data pe luna, 13,9% o fac cu ocazia unor evenimente, iar 25,5% viziteaza lacasele sfinte la marile sarbatori religioase. 29,4% o fac foarte rar sau niciodata. În comparatie cu noi, locuitorii altor tari din Europa sunt de patru ori mai evlaviosi. În Irlanda, Italia si Spania, peste 60% din populatie merge în fiecare saptamâna la biserica. Totusi „suntem tara cu cel mai mare numar de biserici pe cap de locuitor din Europa”, conform declaratiei facuta de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei în urma cu câtiva ani. Construirea lacaselor de cult a continuat însa de a lungul anilor, biserici ridicându-se la fiecare colt de bloc.
Bistrita-Nasaud în fruntea clasamentului
Judetul Bistrita-Nasaud se afla printre primele judete cu cele mai multe biserici pe cap de locuitor din tara. La ora actuala judetul beneficiaza de nu mai putin de 479 de lacase de cult, din care 429 sunt biserici. Comparativ cu alte judete, numarul este exagerat de mare. Judetul Constanta cu o populatie ce depaseste 700.000 de locuitori, de doua ori cât Bistrita-Nasaud, are un numar de doar 164 de biserici, iar în judetul Tulcea, care are un numar de 253.932 de locuitori, exista 79 de biserici. Populatia judetului Mehedinti, care este apropiata ca numar de cea a judetului nostru, nu detine mai mult de 253 de biserici. În Bistrita-Nasaud numarul bisericilor este însa într-o continua crestere.
Un plus de …credinta
Un numar de 30 de biserici servesc enoriasii în municipiul Bistrita, însa numarul acestora va creste cu cel putin doua cât de curând. Mai marii Bisericii Evanghelice Luterane Maghiare si a Bisericii Ortodoxe Române au cerut câte o suprafata de teren municipalitatii pentru a construi câte un lacas de cult. Protopopiatul Biserici Ortodoxe Române, filiala Bistrita, a cerut concesionarea unui teren în suprafata de 855 de metri patrati pe strada Sigmirului pentru construirea unui lacas de cult, asta în conditiile în care în municipiu exista deja nu mai putin de 14 biserici ortodoxe. Biserica Evanghelica Lutherana, filiala Bistrita, a cerut de asemenea primariei acordarea unui teren prin concesiune pentru construirea unui lacas de rugaciune. Terenul cerut de acestia este situat pe strada Nicolae Balcescu si este în suprafata de 800 de metri patrati.
Realizarea celor doua obiective se va face dupa aprobarea de catre Consiliul local al municipiului Bistrita a unui Plan Urbanistic de Detaliu, iar elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu, întocmirea documentatiei si obtinerea avizelor necesare se va face pe cheltuiala Bisericii Evanghelice, respectiv a Protopopiatului Ortodox. La ora actuala cele mai multe biserici din municipiu sunt de rit ortodox, 14 la numar, urmate de cele patru penticostale, trei baptiste, doua greco-catolice, cele evanghelice, reformate, mozaic, martorii lui Iehova, lutherane, romano-catolice si adventistii beneficiind doar de câte un lacas de cult.
Gaura din buget
Guvernul a aprobat la începutul lunii suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor, din Fondul de rezerva al Guvernului, cu suma de 19,7 milioane lei. De aceasta suma vor beneficia doar 49 de lacase de cult din cele câteva mii la nivel de tara, pentru reabilitarea cladirilor, acoperirea unor cheltuieli de întretinere si functionare, sustinerea activitatii de asistenta sociala, precum si pentru restaurarea bunurilor din patrimoniul cultural mobil. Printre acestea se numara Manastirea Durau – 500.000 lei, Manastirea Cozia – 200.000 lei, Mânastirea Cernica – 100.000. Cea mai mare suma de bani, 4,5 milioane de lei, a fost alocata Centrului Eparhial Ortodox din Roma.
Si la nivel local bisericile bisericile înghit bani cu nemiluita. În anul 2006 doar zece biserici din municipiu au primit fonduri nerambursabile de la municipalitate în valoare de peste 700.000 de lei. Printre beneficiarii fabuloaselor sume s-au numarat cinci parohii ortodoxe, Protopopiatul Ortodox, Biserica Evanghelica, Parohia Reformata, Parohia Baptista si Parohia Greco-Catolica.
Anul acesta cultele religioase de pe raza muncipiului Bistrita au depus cereri pentru finantari nerambursabile alocabile de la bugetul local în valoare de nu mai putin de 2.340.935 de lei, însa suma aprobata de catre municipalitate nu va depasi 500.000 de lei. În cadrul programului anual al finantarilor nerambursabile alocate pentru activitati nonprofit de interes general de la bugerul local al municipiului Bistrita pentru anul 2008 cultele religioase se situeaza pe locul trei în topul celor mai mari sume de bani solicitate si alocate. Cea mai mare suma de bani, respectiv 3.000.000 de lei a fost alocata pentru diverse activitati sportive, iar 600.000 de lei au fost alocati pentru cultura si 500.000 de lei pentru cultele religioase. Anul acesta cultele vor beneficia de o suma de cinci ori mai mare decât cei din învatamât, care au primit un buget de doar 100.000 de lei.
BOR sta bine cu averea
Bisericile sunt puse mai presus de orice la noi în tara, fondurile alocate pentru învatamânt parând maruntis pe lânga sumele de bani alocate cultelor religioase. Visteriile bisericilor se ticsesc pe zi ce trece cu banii oferiti de la Guvern si consiliile locale, nemaisocotind nenumaratele donatii sau banii strânsi în cutia milei, sume care nu pot fi contabilizate, cel putin nu la valoarea lor reala. Schimbarea survenita în perspectiva crestina asupra banilor este înscrisa într-o schimbare generala a fiintei omului, mai ales în rândul prelatilor, asta desi religia spune ca nu putem sluji la doi stapâni: Iisus si Mamona (averi, bogatii, bani). Totusi averea lumeasca a Bisericii Ortodoxe Române la nivelul întregii tari este compusa din aproximativ 40.000 hectare de padure evaluate la 400 milioane euro, 40.000 hectare de teren arabil evaluat la 20 de milioane euro, 90 de milioane euro venituri anuale, participatii la peste 15 firme din sectoarele hotelier, media, energie, agricol, industria lemnului sau constructii si 4,4 milioane euro în conturile bancare la BCR ale Patriarhiei.
Iulia Balazs
