O avocată din Cluj Napoca a fost condamnată, de două ori, pentru că a falsificat mai multe documente. La prima condamnare a luat cu suspendare, iar la a doua, judecătoarea nu a considerat că este un caz de recidivă și a dat pedeapsa tot cu suspendare. Actele au fost falsificate nu pentru o schemă infracțională de mare anvergură, ci pentru a obține informații pentru un client și pentru a motiva lipsa de la ședințele din instanțele clujene. În baza falsurilor cumnatul ei a ”murit” de mai multe ori. De asemenea, avocata a stat de mai multe ori în carantină, deși acest lucru s-a întâmplat doar o singură dată. Se pune întrebarea legitimă: Dacă un avocat a depus, timp de 3 ani, documente false doar pentru a-și motiva absențele, câte documente false și contrafăcute stau la baza deciziilor emise de judecători?
Avocata Pușcă Carmen Diana a fost condamnată de două ori pentru fals: prima dată acest lucru s-a întâmplat la jumătatea lunii decembrie 2022, a doua oară după jumătate de an, la finele lunii iunie 2023.
Întrebată despre cele două condamnări, avocata Pușcă a refuzat să facă orice comentariu.
În dosarul în care a fost condamnată în decembrie anul trecut, ea a solicitat mai multe documente în numele comunei clujene Iclod, chiar dacă nu avea încheiat cu această autoritate niciun contract de asistență juridică. În baza actelor false ea a cerut ca instanțele din Cluj să îi elibereze parolele pentru a avea acces la mai multe dosare electronice, chiar dacă nu avea nicio legătură cu părțile din dosarele respective.
După ce a fost prinsă, ea a semnat cu procurorii un acord de recunoaștere a faptei. În baza acestui document, inculpații primesc o reducere cu o treime a pedepsei în cazul în care pedeapsa aplicabilă este închisoarea și cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul în care pedeapsa aplicabilă este amenda.
Potrivit procesului, Diana Pușcă a cerut parolele dosarelor în baza actelor falsificate pentru că unul dintre clienții ei se pregătea să deschidă un proces împotriva Primăriei Iclod pentru un teren pe care îl deținea prin concesiune. Ca să vadă modalitatea în care se apără juriștii sau avocații angajați de primărie în dosare similare, Pușcă s-a gândit că ar putea obține informații prin această metodă.
Ea nu s-a ocupat în mod direct de producerea actelor false, ci l-a delegat să facă acest lucru pe unul dintre colaboratorii cabinetului ei de avocatură. Lui nu i-a spus că nu avea împuternicire de la Primăria Iclod, așa că omul a crezut că totul este în ordine.
Cele trei cereri au fost încuviinţate de către instanţă, astfel că Pușcă a intrat în posesia parolelor şi a consultat dosarele civile, însă nu a identificat documente care să fie în interesul clientului ei. Potrivit dosarului, ”raţiunea pentru care a recurs la această modalitate a fost aceea de a obţine cu celeritate actele pentru clarificarea situaţiei juridice a terenului concesionat clientului ei, încercând să evite promovarea unei acţiuni în contencios administrativ în contradictoriu cu Comuna Iclod, întrucât o astfel de acţiune poate dura ani de zile şi presupune costuri suplimentare pentru clientul ei”.
În final, ea a fost condamnată cu suspendare sub supraveghere pentru că în opinia judecătorului falsificarea actelor nu i-a adus vreun folos sau informații substanțiale.
”Activitatea infracţională s-a derulat într-un interval de timp redus, reţinându-se însă că cele trei cereri de consultare a dosarelor anterior amintite au fost încuviinţate de către instanţă, astfel că inculpata a intrat în posesia parolelor şi a consultat efectiv dosarele civile, fără însă să utilizeze ulterior documentele din dosare, pe care nu le-a apreciat utile. (Condamnă) la pedeapsa de 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) C.pen., ca pedeapsă complementară, (…) va dispune suspendarea executării pedepsei de 6 luni închisoare sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, care va curge de la data rămânerii definitive a prezentei (…) pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Cluj Napoca sau în orice lăcaş de cult din localitate, în condiţiile stabilite de Serviciul de Probaţiune Cluj, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.
A falsificat scutiri
În cel de-al doilea dosar, avocata Pușcă a falsificat documente oficiale pentru a își motiva lipsa de la procesele la care ar fi trebuit să fie prezentă. Astfel, ea a falsificat decizii de carantină și certificatul de deces al cumnatului ei. Chiar dacă omul murise în anul 2015, ea a falsificat actul.
Și în acest dosar ea a recunoscut comiterea infracțiunilor pentru a beneficia de reducerea pedepsei.
Potrivit motivării judecătorești, în cazierul avocatei este notată condamnarea din decembrie 2022, însă judecătoarea PETRE Anamaria a încercat să arate cum un avocat condamnat anterior nu este recidivist (!).
”Nu poate fi considerată antecedent penal pentru o anumită infracţiune existenţa unor alte infracţiuni concurente, chiar dacă pentru acestea există la data judecării ultimei infracţiuni hotărâri definitive; în acest caz, elementul de reper care trebuie verificat pentru a fi în prezenţa antecedentului penal este existenţa hotărârii judecătoreşti definitive la momentul comiterii infracţiunii în discuţie, iar nu la momentul pronunţării unei soluţii pentru aceasta. Or, la momentul comiterii infracţiunilor imputate inculpatei în prezenta cauză, faţă de aceasta nu doar că nu fusese pronunţată o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracţiunea concurentă ce a făcut obiectul dosarului nr. 294/33/2022 (hotărârea de condamnare fiind pronunţată la data de 15.12.2022 şi rămânând definitivă la data de 23.03.2023, conform celor de mai sus), ci nici nu se dispusese trimiterea în judecată a inculpatei, rechizitoriul fiind întocmit în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj la data de 30.03.2022 (aşadar, ulterior săvârşirii infracţiunilor imputate inculpatei în cauza de faţă). Prin raportare la criteriul privind conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, este de observat că inculpata a colaborat cu organele judiciare, iar, în ceea ce priveşte recunoaşterea faptei, instanţa constată că aceasta se impune a fi valorificată ca şi cauză de reducere a pedepsei, în baza art. 396 alin. (10) C.pr.pen., nejustificându-se a fi valorificată separat şi ca un criteriu general de individualizare”, se arată în motivare.
Actele falsificate de avocata Diana Pușcă
Pe parcursul carierei sale, avocata Diana Pușcă a falsificat mai multe documente pe care le-a depus în diferite procese la care era angajată ca avocat. Procurorii au trimis-o în judecată pentru falsificarea următoarelor documente:
2019 -a falsificat certificatul de deces eliberat de Primăria Iclod pe numele cumnatului ei. Motivul: spusese unui judecător că nu se poate prezenta la o ședință de judecată pentru că trebuie să participe la înmormântarea cumnatului ei care, de fapt, murise în anul 2015. Pentru că magistratul a cerut o dovadă, ea a falsificat documentul respectiv.
2020 – a falsificat din nou certificatul de deces al cumnatului ei mort în 2015. De această dată, conform documentului falsificat, cumnatul murise în februarie 2020.
2020 – a falsificat, tot pentru a motiva lipsa de la un proces în care fusese angajată, un document emis de Direcția de Sănătate Publică Cluj potrivit căruia Diana Pușcă s-a aflat în imposibilitatea de a se prezenta la termenul de judecată pentru că ar fi fost în carantină între 30 octombrie și 12 noiembrie 2020.
2021 – tot pentru a motiva lipsa de la unul dintre termenele unui proces a falsificat o decizie de carantinare care ar fi fost emisă de DSP Cluj pentru perioada 21 martie – 3 aprilie 2021.
