Noul lider al PSD Bistrița, Alexandru Dumitru Bria, are legături bolnăvicioase cu un cunoscut interlop bistrițean, condamnat definitiv pentru spălare de bani, dar și alte infracțiuni. Acesta ar fi intermediat mai multe tranzacții pe care le-ar fi făcut interlopul în închisoare, pentru care mai mulți oameni și-ar fi pierdut casele. Culmea este că Alexandru Dumitru Bria este un apropriat al președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, dar oare care sunt legăturile acestor fapte penale cu liderul social-democrat?
Între actualul lider al organizației municipale a PSD Bistriţa, Alexandru Dumitru Bria, notar public de profesie, și Laurențiu-Viorel Ursa există o relație care durează încă din anul 2004, an de grație în care acesta a început să facă fapte de natură penală. Cel de-al doilea este considerat un cap al lumii interlope locale, iar de numele lui se leagă unele din cele mai importante afaceri judiciare locale și nu numai. Notarul public Alexandru-Dumitru Bria l-a sprijinit din umbră pe Ursa-Viorel Laurențiu prin autentificarea unor documente pe care acesta le-a folosit în activitățile sale ilegale, conform unor surse din apropierea tranzacțiilor. Acesta nu a fost inculpat nu atât de mult din lipsă de probe, ci mai mult datorită faptului că tatăl acestuia, Alexandru Bria, a fost o mare perioadă de timp procuror-șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, iar mama sa este un cunoscut notar public din Bistrița.
Multiple fapte penale
În data de 19 noiembrie 2004, în urma unui flagrant derulat sub coordonarea procurorilor Biroului Teritorial DIICOT Bistriţa-Năsăud, s-a pus punct unei „afaceri” care abia se năştea în România – comiterea de infracţiuni prin folosirea unor instrumente de plată electronice falsificate. Cazul finalizat la Bistriţa a fost o premieră pentru România: a fost anihilat primul grup infracţional organizat specializat în comiterea unui asemenea gen de infracţiuni. După aproximativ cinci ani, pe 5 martie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat verdictul final în această speţă: condamnare.
Supravegherea acestui grup a început undeva în primăvara anului 2004. S-au folosit mijloace complexe de monitorizare şi investigare, care în final au dus la flagrantul din dimineaţa zilei de 19 noiembrie 2004. Au fost reţinuţi Laurenţiu Viorel Ursa, capul grupului infracţional, precum şi Cornel Rusu, Paul Mureşan şi Valentin Roga. Ulterior au fost inculpaţi şi alţi membri ai grupului infracţional: Constantin Florin Jderea, Marius Mantea şi Ştefan Capdefier, fiind acuzaţi şi ei de aderarea la un grup infracţional organizat, deţinerea de instrumente de plată electronice falsificate şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos.
Deşi lucrurile erau clare, iar dovezile care probau infracţiunile erau „beton”, judecata a trenat nepermis de mult. Abia după cinci ani şi ceva Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat un verdict final.
Recent, şeful Biroului FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, Gary Dichson, într-un interviu acordat presei pe tema infracţiunilor electronice comise de români a declarat, „în general, România are legi eficiente. Problema este ritmul lent în care se desfăşoară procesele, care se pot întinde pe ani. Probabil aceasta este problema care ar trebui rezolvată, prin elaborarea de legislaţie de Parlament”.
Procurorii DIICOT şi-au făcut treaba relativ repede
În data de 26.08.2005, grupul infracţional organizat de la Bistriţa, specializat în comiterea unor infracţiuni electronice pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Cluj fost trimis în judecată. Astfel, prin rechizitoriul nr.596/D/P/2005, întocmit de procurorii DIICOT, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Cornel Rusu, Laurenţiu Viorel Ursa, Paul-Ovidiu Mureşan, în stare de arest preventiv, şi Ciprian Florin Jdera, Marius Mantea şi Ştefan Capdefier, în stare de libertate, pentru concurs de infracţiuni: constituirea unui grup infracţional organizat în scopul retragerii de numerar prin utilizarea de instrumente de plată electronice, falsificate în prealabil şi de a-şi însuşi banii astfel obţinuţi. Într-un comunicat al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se sublinia faptul că în perioada mai – noiembrie 2004, grupul infracţional organizat a desfăşurat o activitate frauduloasă de retragere de sume de bani din bancomate din judeţele Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Cluj, utilizând carduri contrafăcute. Beneficiind de informaţii din surse concordante şi semnale din partea băncilor, care ulterior s-au constituit în părţi vătămate – BRD-SG SA Bucureşti, Banca Comercială „Ion Ţiriac”, Banca Transilvania Cluj şi Raiffeisen Bank – s-a procedat la monitorizarea deplasărilor efectuate de către inculpaţi, în scopul detectării activităţilor criminale desfăşurate.
Prejudiciul cauzat băncilor devalizate de grupul de infractori a fost stabilit de anchetatori în cuantum de 10 miliarde de lei vechi. De asemenea s-a mai stabilit că majoritatea sumelor de bani erau convertite în valută şi au fost depuse într-o casetă de valori. Caseta în cauză, deţinută cu chirie de către Laurenţiu Viorel Ursa, a fost identificată la sediul filialei BCR Bistriţa-Năsăud.
Pe 11.03.2005, la controlul casetei de valori, caseta 78, s-au descoperit sumele de 174.000 euro, 50.000 USD, precum şi o anumită cantitate de bijuterii din aur. Asupra conţinutului casetei de valori s-a dispus sechestru asigurator în vederea realizării măsurii ulterioare a confiscării speciale.
În cursul anului 2006, după mai bine de un an de arest preventiv, inculpaţii au fost puşi în libertate, instanţa de judecată stabilind că procesul poate continua şi în această formă. Într-un final, au fost pronunţate condamnările. Astfel, Laurenţiu Viorel Ursa a fost condamnat la 5 ani, Cornel Rusu şi Paul Ovidiu Mureşan, la câte 4 ani, iar Ciprian Florin Jdera, Marius Mantea şi Ştefan Capdefier, la câte doi ani de închisoare, toţi cu executare în penitenciar.
Pe data de 27.10.2008, Dosarul cu nr.2191/112/2005 a intrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, ca urmare a recursului formulat de avocaţii lui Laurenţiu Viorel Ursa, Cornel Rusu şi Paul Ovidiu Mureşan. Aproximativ o lună mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge, ca fiind inadmisibilă, o cerere a inculpaţilor, de sesizare a Curţii Constituţionale, în care s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate.
Verdictul final a fost stabilit în şedinţa din 19.02.2010 şi pronunţată în 05.03.2010, prin care instanţa a respins ca nefondate recursurile declarate de inculpaţi şi îl obligă pe Cornel Rusu la 1.200 lei cheltuieli de judecată, din care 200 lei în favoarea avocatului din oficiu, din fondul MJLC şi pe inculpaţii Laurenţiu Viorel Ursa, Paul Ovidiu Mureşan şi Marius Mantea la câte 1.000 lei cheltuieli de judecată, în favoarea statului.
La jumătatea lunii martie, inculpaţii au fost încarceraţi în Penitenciarul Bistriţa, pentru ispăşirea restului de pedeapsă, cu excepţia lui Cornel Rusu care încă nu a fost găsit de poliţiştii de la Urmăriri. Astfel s-a pus punct unei afaceri judiciare, o premieră pentru România la data respectivă, care a debutat cu mai bine de cinci ani în urmă.
Vize false pentru SUA
În urma măsurilor întreprinse de către polițiști ai Serviciului de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog (SCCOA) din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Bistriţa-Năsăud, sprijiniţi de colegi din structurile similare din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj şi din Poliţia Capitalei, au fost identificaţi Felician Florin B., 32 de ani, Ovidiu B, 36 de ani, ambii din Alba Iulia, judeţul Alba, Mihai S., 32 de ani, Dumitru S., 41 de ani, Ioan Vasile M., 43 de ani, Vasile C., 42 de ani, şi Sorin P., 22 de ani, toți din Bistriţa, care au utilizat documente falsificate, pe care le-au prezentat la Ambasada SUA la Bucureşti, în baza cărora au solicitat vize pe motiv că suferă de sindromul Parkinson. În baza falsurilor prezentate funcţionarilor Ambasadei SUA, trei dintre aceștia au reușit să obțină vize de călătorie în Statele Unite, dar un al patrulea, Sorin P., în 16 noiembrie a.c., a fost prins în flagrant în timp ce ieșea din clădirea ambasadei. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că cel care a orchestrat întreaga “afacere” este Laurenţiu Viorel Ursa, 29 de ani, din Bistrița, care i-a racolat pe cei “șapte magnifici” prin intermediul unui anunț publicat într-un ziar. Laurențiu Viorel Ursa a solicitat pentru fiecare set de documente întocmite, pe baza cărora s-au acordat vize, 10.000 de dolari SUA, obținând în acest mod 30.000 de dolari SUA. Cei șapte sunt cercetați în stare de libertate pentru uz de fals, iar Laurențiu Viorel Ursa, aflat în stare de arest preventiv, fiind anchetat într-o altă cauză, este cercetat pentru migrație ilegală și fals.
În urma obținerii de mari sume de bani din falsificarea de carduri electronice și retragerea de numerar, migrație ilegală către SUA, Ursa a început o operațiune de spalare de bani prin acordarea de împrumuturi în bani la mai multe persoane fizice, care își puneau drept gaj, bunuri imobile, apartamente, case, suprafețe de teren etc.
Una din aceste persoane este Voichița-Aurora Ungur și soţul ei, Ioan, care în final din cauza condițiilor impuse și-au pierdut apartamentul proprietate personală. Alături de această persoană, au mai fost încă 4 persoane care au fost înșelate prin același procedeu. Toți și-au pierdut proprietățile în favoarea lui Ursa, iar arestatul a fost singurul care a avut de câștigat. Desigur, un „mic” câștig l-a avut și șeful social-democraților Alexandru Bria, care a încasat banii pe actele notariale respective.
Ultima condamnare a acestuia, a treia, este legată tocmai de aceasta “afacere”, Ursa urmând să fie eliberat în vara lui 2013.
Toate documentele pe care le-a întocmit și realizat în acest caz au fost realizate prin intermediul notarului public Alexandru-Dumitru Bria. Uite așa se leagă social-democrația de fraudă, spălare de bani și tot felul de infracțiuni. Că așa-i politica la noi…
Tiberiu Hrihorciuc
