Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a lansat pentru a doua oară săptămâna trecută un anunţ public privind achiziţia unui teren la Colibiţa, comuna Bistriţa Bârgăului, riveran lacului de agrement, în vederea dezvoltării obiectivului „Dezvoltare turistică şi a domeniului schiabil pe Valea Bârgăului”.
Pentru această achiziţie, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a prevăzut un buget de maxim un milion de lei. Pe terenul respectiv, administraţia judeţeană intenţionează să amenajeze zone de campare pentru turişti.
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud intenţionează să amenajeze un camping pentru turişti la Colibiţa. Pentru aceasta vrea să achiziţioneze două loturi de teren care să aibă suprafeţe cuprinse între 4.000 şi 30.000 metri pătraţi.
Intenţia administraţiei judeţene de a amenaja un camping la Colibiţa, pe malul lacului, se încadrează în programul de dezvoltare turistică pe Valea Bârgăului, parte componentă a strategiei de dezvoltare a judeţului pentru 2014 – 2020.
Investiţie interesantă, sumă suspect de mică
Cu un milion de lei, CJ BN vrea să achiziţioneze două loturi de teren de minim patru, respectiv şapte mii de metri pătraţi şi maxim 30.000 mp. Cele două parcele pot fi amplasate separat sau în corp comun. Însă în această sumă nu intră doar achiziţia terenului ci şi întocmirea documentaţiei necesare precum şi amenajarea zonei. Mai precis, vorbim de amenajarea unui sat de vacanţă care se împarte în trei zone funcţionale şi anume: zona de cazare cu căsuţe, zona de campare pentru corturi, zona de campare pentru rulote, dar şi de amenajarea unui centru nautic sportiv şi de agrement, secţiune la care se pare că şi-ar putea aduce contribuţia şi Comitetul Olimpic Român.
Prima negociere, eşuată
Pentru achiziţionarea terenului la Colibiţa, CJ BN a lansat un prim anunţ în luna decembrie a anului trecut, însă a existat o singură ofertă, cea a omului de afaceri bistriţean Ducu Găvan. Suprafaţa de teren oferită de Găvan spre vânzare Consiliului Judeţean este de 1,8 hectare, cu o deschidere de 138 de metri pe conturul lacului. În urma negocierilor care au avut loc între omul de afaceri bistriţean şi comisia desemnată în aceste sens de CJ BN, nu s-a ajuns la niciun rezultat. Potrivit surselor noastre, Găvan ar fi pretins o sumă de patru ori mai mare decât suma prevăzută de Consiliul Judeţean pentru această achiziţie şi mai precis vorbim de un milion de lei (aproximativ 220.000 de euro). Astfel, omul de afaceri bistriţean a pretins 5.000 de euro e arul de teren, dar şi faptul de a-i fi cumpărată întreaga suprafaţă de 1,8 ha. În mod real doar o parte din terenul lui Ducu Găvan s-ar fi pretat pentru investiţia CJ BN, fiind vorba de porţiunea aflată înspre lac. Sursele noastre spun că terenul este de fapt împărţit în două loturi de şoseaua care trece prin Colibiţa, iar în condiţiile Găvan ar fi vândut administraţiei judeţene doar terenul dinspre lac, celălalt lot ar fi rămas cu o valoare mult sub preţul pieţei, fiind şi poziţionat în pantă, şi deci ar fi mult mai greu să îl vândă. În concluzie, afacerea a căzut.
CJ BN nu se lasă însă şi a lansat un al doilea anunţ privind achiziţionarea de teren pe malul lacului Colibiţa, iar sursele noastre spun că de data aceasta vor fi mai multe oferte, întrucât o serie de proprietari de terenuri din Colibiţa care ar putea oferta Consiliul Judeţean şi-au clarificat între timp aspectele juridice ale suprafeţelor pe care le deţin.
După 2020 va curge lapte şi miere pe Valea Bârgăului
Proiectul de dezvoltare turistică pe Valea Bârgăului este unul mult mai amplu. Potrivit strategiei în această zonă administraţia judeţeană şi-a propus să realizeze până în 2020 mai multe investiţii: un domeniu schiabil, un parc de aventură cu tematica Dracula, centru nautic de agrement, centru nautic sportiv, parc acvatic, centru de echitaţie, trasee de drumeţie şi bicicletă, zonă belvedere şi parapantă, centru de închiriere echipament sportiv, sat de vacanţă, stână ecologică, centru de producţie, colectare şi expoziţie produse tradiţionale şi un punct de informare turistică.
Infrastructura e încă varză
Numai că pentru a vorbi despre dezvoltarea turismului trebuie să existe pusă la punct şi infrastructura, indiferent că vorbim de cea rutieră, apa-canalizare sau energie electrică. În ceea ce priveşte Colibiţa, aceasta suferă din toate punctele de vedere, fiindcă infrastructura rutieră nu este încă bine pusă la punct, cum nu este nici infrastructura de apă şi canalizare. Nici alimentarea cu energie electrică nu acoperă sută la sută zona.
Mai mult decât atât, Consiliul Judeţean nu are la acest moment identificată nicio sursă de finanţare a acestui proiect, cum de altfel nu are, deocamdată, nici aprobarea consilierilor judeţeni. Deci, la acest moment putem discuta doar de o intenţie a CJ BN de a realiza o investiţie pe Valea Bârgăului, începând evident cu o achiziţionare de teren la Colibiţa.
Interese la nivel înalt! Personale!
Să nu uităm însă, că interesele în această zonă sunt însă foarte mari având în vedere că pe lângă potenţialul turistic pe care îl oferă, există şi afacerişti care intenţionează să investească în domeniul energetic prin construcţia unor microhidrocentrale.
Astfel, în toamna anului trecut în comuna Bistriţa-Bârgăului a izbucnit un adevărat scandal din cauza unui proiect, estimat la circa 200 de milioane de euro, pe care vrea să îl transpună în realitate SC Hidro Electrica Transilvania SRL. Proiectul care prevede construirea unei hidrocentrale prin pompare în amonte de lacul Colibiţa, a împărţit comuna în două tabere: autorităţile locale care susţin proiectul, pe de o parte, şi proprietarii de vile, pensiuni şi restaurante care se împotrivesc acestei investiţii.
Povestea acestui proiect este una foarte încâlcită, fiindcă firma care vrea să construiască microhidrocentrala în amonte de lacul Colibiţa are nevoie şi de o anumită suprafaţă de teren şi se pare că are deja şi oferte. Numai că ofertanţii respectivi nu fac parte dintre bistriţenii obişnuiţi, ci dintre cei care au tangenţă cu zona politică şi care au tot interesul de a scoate bani şi din piatră seacă. Şi sunt chiar nume de prim rang din politica bistriţeană. Dar asupra acestor aspecte vom reveni cu detalii într-un alt număr al publicaţiei noastre.
