Primăria Bistrița se pregătește să schimbe containerele semi-îngropate cu insule ecologice inteligente. Municipalitatea va achiziționa aproape 100 de astfel de insule inteligente, care vor costa în jur de 10 milioane de lei.
Pentru eficientizarea sistemului de management al deșeurilor, municipiul Bistrița dorește să modernizeze 100 de platforme de colectare a deșeurilor, în zonele de blocuri, prin schimbarea sistemului de colectare și folosirea de noi tehnologii. Practic, containerele semi-îngropate, care momentan sunt folosite doar pentru deșeurile reciclabile, cele reziduale fiind colectate în mod clasic, vor fi înlocuite cu insule inteligente.
„Noua tehnologie de colectare selective – punct de colectare a deșeurilor pentru 5 fracții cu sistem digitalizat – reprezintă o soluție tehnică ce respectă toate obligațiile legale impuse prin lege și ajută la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației și sunt urmărite în principal următoarele obiective: eficientizarea spațiilor de amenajare pentru colectarea deșeurilor; organizarea superioară a serviciului de salubrizare, compatibilă cu necesitățile actuale; limitarea totală a accesului uman și a animalelor, rozătoarelor, insectelor la deșeuri; reducerea mirosurilor neplăcute prin vandalizare și a accesului uman sau animal la deșeurile colectate; reducerea impactului asupra sănătății publice”, se arată într-un proiect votat de Consilierii Locali ai municipiului Bistrița, la ultima ședință ordinară.
Dotările insulelor trebuie să fie orientată spre tehnologie și recunoașterea comportamentului fiecărui utilizator: acțiunile lor trebuie să fie înregistrate și să fie aplicate bonusuri pentru colectarea diferențiată și descurajarea colectării neselective prin penalizare. Primăria Bistrița vrea să acceseze fonduri europene pentru aceste insule inteligente.
Insulele inteligente – cu dotări SF!
Insulele ecologice digitalizate sunt compuse dintr-un set de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, protejate anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, conectat online, cu modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem digital.
Acestea vor permite colectarea separată a deșeurilor din hârtie și carton, a deșeurilor din plastic, a celor din metal, a celor din sticlă, a deșeurilor biodegradabile și a deșeurilor reziduale.
În municipiu vom întâlni 3 tipuri de insule inteligente: tipul 1 este supraterană și are încasetate 5 containere de câte un metru cub pentru fiecare din cele 5 fracții colectate; tipul 2 este supraterană și are în compoziție 5 containere individuale pentru fiecare fracție, cu golire în partea inferioară, cu o capacitate între 2 și 5 metri cubi, iar tipul 3 este subterană, are 5 containere individuale pentru fiecare fracție, cu o capacitate cuprinsă între 2 și 5 metri cubi.
Municipiul Bistrița se pregătește să acceseze fonduri europene pentru 10 insule de tip 3, 55 de insule de tip 2 și 35 de insule de tip 1, acestea urmând să coste mai bine de 10 milioane de lei.
Și Năsăudul se pregătește să renunțe la vechiul sistem de colectare al deșeurilor și optează tot pentru insule ecologice. Orașul Năsăud și-a asigurat finanțarea prin PNRR pentru 25 de astfel de insule ecologice.
Proiectul prins pe Planul Național de Redresare și Reziliență are o valoare de 2,2 milioane de lei. Cele 25 de insule ecologice vor fi amplasate în zona cartierului de blocuri. 12 insule ecologice sunt de tip 1, și 13 insule ecologice sunt de tip 2.
Containerele semi-îngropate, un eșec total!
Insulele inteligente vin să înlocuiască containerele semi-îngropate, care nu sunt folosite corespunzător nici acum, în ciuda campaniilor de informare. Acestea au fost aplicate în întreg județul, nu doar în zonele urbane.
„În municipiul Bistrița se constată interesul scăzut al populației față de colectarea selectivă și de utilizarea corespunzătoare a dotărilor pentru fiecare fracție de deșeu care se poate colecta selective. Acest fenomen poată să aibă drept cauză starea precară de curățenie a platformelor de colectare și a containerelor, lipsa de monitorizare acolectării, imposibilitatea aplicării principiului – plătești pentru cât arunci – și restricționarea accesului pentru depozitarea deșeurilor doar de către persoanele arondate, dar și educație cetățeanului și ineficiența campaniilor de informare a bistrițenilor cu privire la necesitatea colectării selective.
Creșterea procentelor de colectare este un obiectiv de atins, asociat cu implicarea masivă a locuitorilor și asigurarea dotărilor finale care vor face gestionarea colectării mai simplă și asumată. Pentru stimularea colectării selective a deșeurilor efectuate de utilizatori este necesară: intervenția autorităților privind supravegherea dotărilor puse la dispoziția cetățenilor, asigurarea utilizării lor fără bariere sau limitări orare, cu posibilitatea de a controla starea recipienților și a stimula comportamentele corecte”, se arată proiectul pregătit de Primăria Bistrița.
Practic acum se încearcă peticirea și ajustarea unui proiect care n-a fost bun de la început. Gafele care s-au făcut în acest proiect au fost constatate inclusiv de Comisia de Mediu a Senatului, în 2018.
Reprezentanții Senatului, care notau în raportul anchetei parlamentare: „SMID-ul de la Bistrița, prezentat ca fiind un un succes, are probleme legate de colectare separată, care stă la baza oricărui Sistem de Management al Deșeurilor funcțional. În lipsa colectării separate, Bistrița rămâne doar un depozit de deșeuri conform”.
Comisia de Mediu a Senatului a constatat nereguli la întreg sistemul, începând de la containerele semi-îngropate din județ, până la închiderea fostelor gropi de gunoi din fiecare localitate.
„Cele peste 2.000 de containere semi-îngropate instalate în municipiul Bistrița sunt etanșe și greu de gestionat, o parte dintre autospecialele cu braț macara cumpărate pentru a goli aceste containere nu încap pe aleile dintre blocuri”, nota echipa de control, în 2018.
ADI Deșeuri a încercat să „disciplineze” populația prin campanii, iar ulterior prin amenzi usturătoare, printr-un corp de control special făcut pentru asta. Operatorul de salubritate poate să refuze să ridice gunoaiele oamenilor, dacă acestea nu sunt colectate selectiv.
Până la finalul lunii iunie, inspectorii Corpului de Control al ADI Deșeuri au aplicat peste 60 de sancțiuni cuprinse între 100 și 300 de lei sau avertisment, pentru cetățenii care nu colectează selectiv deșeurile în gospodăriile lor. Deocamdată, sancționați au fost doar cei care stau la casă, nu și cei care locuiesc la bloc.
