Numărul dosarelor de la instanţe mai vechi de zece ani a crescut cu peste 60 la sută în 2013 faţă de 2012, printre cauze fiind suspendarea pe perioade lungi a judecării, exercitarea repetată a căilor de atac, de multe ori inadmisibile şi managementul defectuos al cauzei, potrivit raportului CSM. Alături de Târgu Mureş, instanţele de pe raza Curţii de Apel Cluj sunt nominalizate pentru tergiversarea în soluţionarea dosarelor de mare corupţie.
Criteriile de selecţie pentru stabilirea marilor corupţi au fost: persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică — parlamentari, miniştri, secretari de stat, conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni/preşedinţi de consilii judeţene etc., şi, pe de altă parte, aspecte de natură pecuniară, mai precis valoarea prejudiciului creat să fie de minim 50.000 lei
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dezbătut rapoartele Inspecţiei Judiciare referitoare la respectarea dispoziţiilor privind monitorizarea dosarelor mai vechi, precum şi a dosarelor de mare corupţie. Dosarele de mare corupţie au reprezentat o preocupare constantă atât a instanţelor cât şi a Consiliului Superior al Magistraturii, monitorizarea acestor reprezentând una dintre priorităţile justiţiei.
”Analizând tendinţele fenomenului, s-a constatat o creştere a numărului de dosare înregistrate la instanţele judecătoreşti, dar şi o accelerare a ritmului de soluţionare, urmare a demersurilor conjugate ale instanţelor, Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru judecători, în ce priveşte monitorizarea fiecărei cauze pe termene de judecată”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii.
66 hotărâri definitive în dosare de mare corupţie
Astfel, de la 162 de cauze înregistrate în anul 2012, numărul de dosare a crescut la 241 în anul 2013, 23 cauze fiind mai vechi de cinci ani, 95 între unu şi cinci ani şi 123 de cauze sub un an. La sfârşitul anului 2013, pe rolul curţilor de apel s-au înregistrat creşteri semnificative: Curtea de Apel Bucureşti – de la 52 la 98, Curtea de Apel Constanţa – de la şapte la 16 şi Curtea de Apel Timişoara – de la şapte la 11. Totodată, au fost înregistrate scăderi semnificative ale dosarelor înregistrate la Curtea de Apel Bacău – de la 12 dosare la şapte şi la Curtea de Apel Oradea – de la şase la trei dosare. În anul 2013 au fost pronunţate 66 de hotărâri definitive în dosare de mare corupţie.
”Este de menţionat că instanţele care au aplicat modelul de management al dosarului implementat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au avut o mai mare eficienţă. La sfârşitul anului 2013, ICCJ avea pe rol 42 de dosare de mare corupţie din care 9 înregistrate în semestrul II al anului, soluţionând un număr de 11 dintre acestea.
S-a apreciat că, dat fiind gradul de dificultate al acestor cauze, ritmul de soluţionare este adecvat, 51% fiind dosare având vechime mai mică de 1 an iar 31,4% de dosare o vechime între 1 şi 5 ani.”
Curtea de Apel Cluj în vizorul CSM
Cu toate acestea, întrucât numărul dosarelor mai vechi de 5 ani este în creştere, se impune o monitorizare mai atentă a acestora cu precădere la instanţele din raza Curţii de Apel Târgu Mureş şi Curţii de Apel Cluj. Analiza datelor statistice privind monitorizarea dosarelor mai vechi de 10 ani, relevă o tendinţă de creştere a acestora, de la 79 în anul 2012, la 127 în anul 2013.
Conform statisticii CSM, la nivelul Curţilor de Apel Alba-Iulia, Cluj şi Târgu Mureş, s-a înregistrat o creştere semnificativă. CSM a analizat motivele care au dus la prelungirea proceselor şi a constat ca relevante cauzele legate de suspendarea pe perioade lungi şi repetate a judecăţii dosarelor, sau exercitarea repetată a căilor de atac, de multe ori inadmisibile. Alături de acestea s-a constatat, uneori, şi un management defectuos al cauzei. În acelaşi mod de operare ca în dosarele de mare corupţie, se impune monitorizarea pe termene a fiecărui dosar mai vechi.
Judecătorii clujeni sunt ardeleni, nu se grăbesc
Pe rolul instanţelor clujene există două dosare de mare corupţie, cu vechime mai mare de 5 ani, despre care Gazeta de Cluj a scris în repetate rânduri, urmărind îndeaproape şedinţele de judecată.
Unul dintre ele este cel de la Judecătoria Cluj-Napoca, în care Marian Oprişan, fostul vicepreşedinte al PSD, este judecat în calitatea sa fost preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, alături de alţi angajaţi ai instituţiei, pentru grave fapte de corupţie. După ce a fost plimbată de la Ana la Caiafa timp de opt ani – cât să prindă un nou Cod penal, mai blând cu faptele de corupţie, cauza, însumând aproape 80 de termene până în acest moment, se află din 2010pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. Şeful DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat luna trecută inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu dosarul reclamând posibile abateri disciplinare ale magistratului Lucian Buta de la Judecătoria Cluj-Napoca, întrucât cauza nu a fost soluţionată de mai bine de opt ani. Acest demers vine totuşi abia în momentul în care, la ultima şedinţă de judecată, a fost anunţată audierea ultimului martor în proces.
Un alt dosar vechi de corupţie judecat la Cluj este cel în care Ruga Gabriel, fostul director general al companiei Electrica Transilvania este judecat pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, spălare de bani, toate în formă continuată. Urmărirea penală a început a fost în 2004, dar inculpaţii au fost trimişi în judecată abia în 2009. Pe 6 iunie 2011, Tribunalul Cluj a admis excepţia de nelegalitate a sesizării procurorilor DNA, considerând că principala probă, Raportul tehnico-ştiinţific de specialitate efectuat de experţii DNA, care a stat la baza acuzării lui Ruga, este ulterioară momentului punerii în acuzare a acestuia. Instanţa s-a desesizat şi a dispus restituirea cauzei către DNA – Serviciul Teritorial Cluj în vederea refacerii actului de sesizare. Procurorii au formulat recurs, cerând casarea hotărârii mai sus amintite şi trimiterea cauzei în instanţă, în vederea judecării pe fond. Pe 25 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj a casat hotărârea contestată şi a dispus continuarea judecării cauzei de către Tribunalul Cluj, moment în care procesul s-a reluat pe fond. De atunci procesul a ajuns la cel de al 44-lea termen.
