Independenta procurorilor sau “calea cea dreapta”

Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi, de asemenea, prevede suspendarea din funcţie a procurorului pentru o perioadă de trei luni într-un an de zile, în cazul în care a emis trei soluţii de trimitere în judecată pentru care instanţa pronunţase achitarea condamnatului. În cazul în care procurorul a fost deja suspendat de două ori ca urmare a infirmării soluţiilor de către instanţă, iniţiatorii propun eliberarea din funcţie a procurorului.

Procurorii atacaţi de PSD

Printre cei patru semnatari ai acestui document se numără şi senatorii PSD-PC, Ion Toma şi Viorel Arcaş, care explică de ce au iniţiat acest proiect legislative, spunând că: “numărul soluţiilor de achitare demonstrează că, de foarte multe ori, decizia de trimitere în judecată nu a fost temeinică, iar situaţia este cu atât mai gravă cu cât, conform jurisprudenţei CEDO, în România, procurorul nu îndeplineşte condiţia independenţei, esenţială pentru statutul de magistrat. Asumând necesitatea protecţiei drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români, prin prezenta iniţiativă legislativă instituim un cadru sancţionar pentru situaţiile în care, în mod repetat, soluţiile de trimitere în judecată ale procurorilor sunt infirmate prin hotărârile de achitare ale instanţelor de judecată. Înţelegând complexitatea fazei de urmărire penală, propunem suspendarea pentru trei luni a procurorului care a emis, pe parcursul unui an calendaristic, trei soluţii de trimitere în judecată soluţionate de către instanţelede judecată cu hotărâri definitive şi irevocabile de achitare. Totodată, propunem eliberarea din funcţie a procurorilor care, după ce au fost suspendaţi de două ori din acest motiv, îndeplinesc condiţiile pentru o nouă suspendare".

Propunere neacceptată

Consiliul legislativ este de părere că propunerea nu poate fi acceptată deoarece soluţia legislativă propusă instituie un caz de răspundere obiectivă a procurorilor, arătând că nu este introdusă condiţia ca soluţiile de trimitere în judecată infirmate de instanţe să fie imputabile procurorului. Astfel, procurorii pot să fie suspendaţi sau demişi, oricare ar fi motivul pronunţării achitării condamnatului. “Precizăm că una dintre situaţiile obiective care pot avea ca efect achitarea inculpatului, independent de culpa procurorului, o reprezintă cazul în care, până la judecarea definitivă a cauzei, intervine o lege prin care sancţiunea săvârşită de inculpat este dezincriminată. Este evident că o astfel de situaţie nu poate fi imputată procurorului şi nici nu trebuie să aibă ca efect suspendarea sau eliberarea din funcţie a acestuia”, au declarat reprezentanţii Consiliului legislativ. Mai mult, infirmarea trimiterii în judecată prin pronunţarea unor hotărâri definitive de achitare constituie o situaţie care se poate datora fie capacităţii profesionale a procurorului, fie relei credinţe ori neglijenţei grave a acestuia în exercitarea funcţiei, situaţii pentru care Legea 303/2004  prevede mecanismul care poate conduce la aplicarea sancţiunii eliberării din funcţie.

CSM şi UNJR de partea procurorilor

De asemenea, reprezentanţii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România sunt de partea procurorilor şi consideră că se fac presiuni asupra acestora, iar o soluţie de achitare depinde de mai mulţi factori. “Ceea ce a făcut Geoană şi Voiculescu se poate numi atac la adresa independenţei procurorilor. În orice dosar trebuie să fie o condamnare, pentru că aşa este legea. Ceea ce se întâmplă acum sunt doar presiuni în plus asupra procurorilor”, a declarat Dana Gârbovan, preşedinte UNJR. De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii CSM, care au avizat negativ propunerea legislativă, declarând că măsurile senatorilor PSD “sunt de natură a aduce atingere statutului procurorilor”. Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu prevede suspendarea magistraţilor ca pe o sancţiune, aşa cum se intenţionează în documentul legislativ, ci “ca o măsură determinată de anumite împrejurări care îl împiedică pe magistrat să îşi exercite atribuţiile, fie din cauza punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, fie din cauza unei boli psihice". De asemenea, Consiliul legislativ a specificat că “procurorul care, prin exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau cu gravă neglijenţă, trimite în judecată o persoană care ulterior este achitată, poate fi sancţionat conform prevederilor legale în vigoare. Mai mult decât atât, este suficientă o singură astfel de faptă a procurorului pentru aplicarea sancţiunii şi nu de"emitere a trei soluţii de trimitere în judecată", care au fost infirmate de instanţă prin hotărâre definitivă de achitare".

Beatrice Golondzac