Un militar de rang înalt si un diplomat de cariera. Au trait si în acelasi timp au facut istorie în ultimii 50 de ani ai secolului XX. Doi profesionisti care au îndeplinit functii la cel mai înalt nivel în armata, diplomatie, dar si în politica româneasca. Prin pozitiile detinute s-au aflat de fapt în “culisele istoriei”, acolo unde – nu de putine ori – s-au luat hotarâri de maxima importanta pentru politica româneasca.

Prezent pe data de 3 noiembrie a.c., la Bucuresti, am avut placerea sa discut pret de circa doua ore si jumatate cu generalul de corp de armata (r.) dr. Constantin Olteanu, fost ministru al Apararii Nationale, dar si cu Romulus Ioan Budura, fost ambasador al României în China, si fost consilier politic al presedintelui Ion Iliescu. Romulus Ioan Budura a fost si cel care, în 1990, a coordonat operatiunea de constituire în formatiune politica a Frontului Salvarii Nationale.

 

“Am fost condamnat pentru ceea ce am fost”

Amintirile generalului de corp de armata (r.) dr. Constantin Olteanu sunt multe si diverse, dar în acelasi timp cât se poate de interesante. În deceniul sapte al secolului XX, pe fondul “recuperarii” unei parti de istorie si a unor lideri marcanti ai PCR, Nicolae Ceausescu a dispus reabilitarea lui Lucretiu Patrascanu, dar si a lui Stefan Foris, ambii victime ale luptei pentru putere din perioada Dej. Tânar ofiter superior, Constantin Olteanu a fost cel numit sa cerceteze si sa clarifice conditiile în care a fost asasinata la Oradea mama liderului PCR, Stefan Foris. Aflat într-o functie importanta în structurile de decizie si de comanda ale MApN, în deceniul opt al secolului trecut, Constantin Olteanu a fost unul dintre putinii initiati în procesul epurarii armatei române de ofiterii cu studii în URSS, legati mai mult sau mai putin de serviciile secrete ale acesteia. A fost, asa cum a declarat generalul Olteanu, un “proces delicat”, când militari cu importante functii de comanda si decizie, dar cu studii la Moscova – si erau destul de multi – au trebuit scosi de la comanda unitatilor combatante, fara a le provoca o reactie de fronda, dar si fara a irita Moscova. Amintirile generalului Olteanu din timpul cât a fost ministru al Apararii Nationale nu sunt nici ele lipsite de interes, mai ales ca a fost perioada în care, în calitatea pe care o detinea atunci, participa în mod regulat la consfatuirile Tratatului de la Varsovia. Pozitia oarecum aparte a României în acest Tratat i-a determinat pe rusi sa aiba anumite reticente fata de români. Evenimentele traite de generalul Olteanu în decembrie 1989 l-au marcat însa în mod deosebit, pentru ca spune domnia sa, “am fost condamnat pentru ceea ce am fost, nu pentru ceea ce am facut”. Dar despre toate acestea, ca si despre multe altele vom afla din interviul pe care domnia sa a avut amabilitatea sa-l acorde în exclusivitate pentru “Ziarul de Mures“ si pe care îl vom publica într-un numar viitor.

                  

Nevoia de imagine – de o “altfel” de imagine

Vasta experienta diplomatica a lui Romulus Ioan Budura îl recomanda pe acesta ca pe unul dintre cei mai buni cunoscatori ai spatiului asiatic remarcându-se în timp ca expert în problematica Extremului Orient, în evolutia Republicii Populare Chineze, a realitatilor interne ca si a politicii externe ale acesteia, precum si a relatiilor româno-chineze. Printre alte functii îndeplinite în diplomatie a fost si acea de ambasador – 1990-1995 – al României la Beijing. Însa activitatea cea mai încarcata ca semnificatie si importanta – asa cum declara chiar domnia sa – a fost cea desfasurata între anii 1954-1974, perioada în care a servit ca interpret de limba chineza conducatorilor români, la numeroasele întâlniri bilaterale si reuniuni internationale. A fost perioada în care, stând alaturi de conducatorii români si chinezi a avut posibilitatea sa-i cunoasca pe acestia, dar si sa fie martor tacut la cele mai secrete conciliabule si hotarâri luate de acestia. În anii '50, a contribuit la promovarea schimburilor culturale româno-chineze, mai cu seama la promovarea literaturii si dramaturgiei române în China, iar în anii '60 – si acest lucru trebuie retinut foarte bine – Romulus Ioan Budura a contribuit substantial la informarea conducerii României despre evolutiile relatiilor Chinei cu Uniunea Sovietica si cu tarile de democratie populara, oferind temeiuri pentru cristalizarea pozitiei României. Ca prim reprezentant diplomatic român rezident în Australia a contribuit la acreditarea în societatea australiana a imaginii unei Românii independente, dispuse sa întretina relatii cu toate statele lumii, a unei alte imagini decât cea promovata de propaganda specifica razboiului rece. În calitate de consul-general a stabilit relatii amicale cu comunitatile românesti din Sydney si Melbourne, motivându-le organizarea, stabilirea de contacte cu autoritatile române, înfiintarea bisericii ortodoxe române si interesul pentru studii în România. Totodata, la Sydney a servit ca unul dintre intermediarii dialogului care viza normalizarea relatiilor sino-americane. Acreditat la Beijing ca ambasador, s-a preocupat de evitarea unei fracturi în relatiile bilaterale si a militat pentru mentinerea în vigoare a tuturor componentelor de perspectiva ale relatiilor de prietenie si colaborare româno-chineze, începând cu contactele la nivel înalt si implicând echilibrarea comertului si cooperarii economice. Rezumând cele discutate cu domnia sa, la final a reiesit faptul ca în acest moment, pentru a fi credibila România are imperioasa “nevoie de imagine, dar de o altfel de imagine”, iar acest lucru trebuie sa fie una dintre directiile de efort ale MAE român.

Nicolae BALINT

Constantin Olteanu, militar de cariera

Nascut la data de 5 iulie 1928, în comuna Vulcana-Pandele, jud. Dâmbovita. A devenit ofiter (locotenent) în anul 1949. În 1956 a absolvit cu “Diploma de merit” Academia Militara” din Bucuresti, iar în 1959 a obtinut licenta în istorie în urma absolvirii Facultatii de istorie din cadrul Universitatii Bucuresti. A devenit doctor în stiinte istorice în anul 1964. A parcurs treptele ierarhiei militare de la gradul de locotenent, pâna la gradul de general de corp de armata în retragere. Constantin Olteanu a desfasurat o ampla activitate didactica si de instructie. În martie 1980, a fost numit de catre Nicolae Ceausescu în functia de ministru al Apararii Nationale, functie pe care a ocupat-o pâna în decembrie 1985, iar între 1985-1988, a îndeplinit functia de Primar General al Capitalei. Din mai 1988 si pâna în decembrie 1989, a fost secretar al CC al PCR, initial pentru propaganda si presa, apoi pentru relatii externe. Este autor al mai multor studii si lucrari de istorie si teorie militara, printre cele mai importante fiind: “Masele populare în razboiul de independenta” (1977), “Contributii la cercetarea conceptului de putere armata la români” (1979), “Continutul si trasaturile doctrine militare nationale” (1984), “Evolutia structurilor ostasesti la români” (1986), “Coalitii politico-militare. Privire istorica” (1996), “România, o voce distincta în Tratatul de la Varsovia. Memorii, 1980-1985” (1999) si altele.

Romulus Ioan Budura, diplomat de cariera

Nascut la 8 noiembrie 1931, în comuna Ortiteag, judetul Bihor. Este casatorit si are doi copii. A frecventat scolile primare din Oradea si Caransebes (1938-1942), iar ulterior liceele “Traian Doda” din Caransebes si “Aurel Vlaicu” din Bucuresti (1942-1950). Ca student bursier al statului roman, între 1950-1956, a frecventat cursurile Universitatii Qinghua si Universitatii Beijing din capitala Republicii Populare Chineze, obtinând diploma de licenta a Facultatii de Limba si Literatura Chineza. Între 1959-1960, a urmat cursul de perfectionare organizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum si cursuri de specializare si perfectionare post-universitare vizând ridicarea calificarii diplomatice (1974) si jurnalistice (1985). Cunoaste limbile chineza, engleza, rusa si franceza. A fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe în 1954, functionând de-a lungul anilor ca referent si atasat la Ambasada României la Beijing (1954-1959), atasat si secretar III în Centrala M.A.E. (1959-1961), secretar III si secretar II la Ambasada României la Beijing, secretar II, secretar I si, totodata, director adjunct în Centrala M.A.E. (1964-1968), consul general al României la Sydney, Australia (1969-1972), consilier în Centrala M.A.E. (1972-1979), ministru-consilier la Ambasada României la Beijing (1979-1981). A tradus în limba româna, împreuna cu {erban Stati, cartea ,,Lumea Chineza" de Jacques Gernet, ce a fost publicata de Editura Meridiane (1985). A coordonat editarea corpusului de documente ,,Relatiile Româno-Chineze, 1880-1974. Documente", lucrare lansata la Academia Româna, în prezenta presedintelui României (2005). Ca profesor invitat, alaturi de sotia sa, doamna prof. dr. Anna Eva Budura, a predat la Universitatea “Ovidius” din Constanta cursul ,,Spiritualitate si diplomatie în spatiul euro-asiatic", curs integrat în activitatea Institutului de Studii Euro-Asiatice.

Nicolae BALINT

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.