Incluziunea sociala a romilor, o problema pentru Romania

Cetăţenii români de etnie romă au în ultimul timp tot mai multe probleme cu şederea în ţările europene. Uneori justificat, alteori mai puţin, aceştia sunt tot mai des arătaţi cu degetul, iar autorităţile din ţările respective încearcă să scape de ei, prin expulzare. Un caz concret s-a petrecut recent în Danemarca, de unde peste 20 de romi au fost expulzaţi doar pentru că şi-au instalat o tabără în apropiere de Copenhaga.
Situaţia etnicilor romi nu este mai grozavă nici în România, unde aceştia nu sunt foarte mult ajutaţi de statul român să se integreze în societate. Chiar dacă numărul celor şcolarizaţi este în continuă creştere, după absolvirea unei forme de învăţământ, romii se confruntă cu greutăţi în găsirea unui loc de muncă.

Media străină abundă în ultima perioadă, şi ori de câte ori se iveşte ocazia, de subiecte care privesc romii, indiferent de cetăţenia lor. Cei din România nu fac excepţie. Mai mult decât atât, ministrul European al Franţei, Pierre Lellouche, a propus chiar înfiinţarea, în România, a unui minister special pentru integrarea romilor.

Oriunde ar fi, atrag atenţia

Luna trecută în Franţa a izbucnit un adevărat scandal din cauza etnicilor romi, inclusiv cei din România, care cerşeau pe celebrul bulevard parizian Champs-Elysees, profitând de faptul că în zona respectivă se perindă zilnic un număr foarte mare de turişti străini.
De asemenea, în Danemarca, peste 20 de romi din România au fost deportaţi din cauză că au instalat o tabără ilegală în Danemarca, potrivit The Copenhagen Post, citat de Cotidianul. Cei deportaţi intenţionează să dea în judecată statul danez şi, se pare, că au toate şansele să câştige. Experţii în domeniul juridic, mai scrie Cotidianul, susţin că romii „au un caz solid”, întrucât, în calitate de cetăţeni români, au garantat dreptul la liberă circulaţie în statele membre ale Uniunii. Experţii au precizat că o infracţiune ca instalarea unor tabere ilegale nu reprezintă un temei suficient în vederea expulzării. De cealaltă parte, autorităţile daneze susţin, însă, că unii dintre romi au furat lucruri din locuinţe vecine înainte de a fi deportaţi. Potrivit legilor europene, rezidenţii legali ai UE pot fi deportaţi doar în cazul în care comportamentul lor reprezintă „o ameninţare reală, imediată şi suficient de serioasă la adresa intereselor de bază ale unei societăţi”.

Se şcolesc, dar tot au probleme

Agenţia France Press (AFP) scria recent despre romii din România că tot mai mulţi dintre aceştia merg la şcoală însă au acces limitat la un loc de muncă.
În domeniul educaţiei, progresele sunt evidente şi, potrivit Ministerul Educaţiei, maximum 3.000 de tineri romi sunt admişi la liceu anual, iar aproximativ 500 în universităţi, pe locuri rezervate acestei minorităţi de către autorităţile de la Bucureşti. În plus, dintre cei 250.000 de elevi care se declară romi, 11% urmează cursuri de istorie şi limba română, în timp ce aproximativ 500 învaţă exclusiv în această limbă.
Chiar dacă au fost recent criticate de Franţa, autorităţile române au recrutat, în ultimii ani, 430 de profesori de limba romani, dar şi mediatori, pentru a realiza legătura între elevi, familiile romilor şi profesori, în vederea limitării eşecului şcolar. În ceea ce priveşte serviciile de sănătate, există aproximativ 800 de mediatori sanitari romi, dar acest număr rămâne, insuficient pentru minoritatea romă, alcătuita din 1,5 până la două milioane de persoane, potrivit reprezentanţilor etniei.
În schimb, piaţa locurilor de muncă rămâne limitată pentru cetăţenii de etnie romă, doar între 25 şi 30 la sută dintre aceştia având un loc de munca stabil.

S-a propus înfiinţarea unui minister special

Multe ONG-uri din România susţin, într-o scrisoare adresată ministrului European al Franţei, Piere Lellouche, că foarte mulţi romi trăiesc în condiţii „demne de Evul Mediu”. Drept urmare Lellouche a sugerat înfiinţarea unui minister special pentru integrarea romilor in cadrul Guvernului României, iar fondurile europene date României să fie folosite pentru integrarea comunităţii rome. Oficialul francez a avertizat totodată că România că va plăti pentru neintegrarea romilor cu pierderea fondurilor europene. „Franţa nu intenţionează să primească 2,5 milioane de romi din România sau nouă milioane de romi europeni. (…) Nu mai suport să văd trafic cu oameni pe străzile noastre şi nici copii, bătrâni sau săraci forţaţi să cerşească sau să comită delicte”, a declarat Lellouche.
Într-o scrisoare trimisă omologului său francez, preşedintele Senatului României, Mircea Geoană, aprecia că problematica romilor nu poate să fie desprinsă din contextul mai larg al dezvoltării sociale în România. „Una dintre concluziile triste după douăzeci de ani de democraţie şi societate post totalitară este eşecul realizării unei dezvoltări sociale care să reflecte schimbările politice şi economice din societate. Sărăcia este problema fundamentală şi combaterea ei este singura soluţie de durată pentru problema izolării şi excluziunii cetăţenilor aflaţi în situaţii de risc cum sunt adesea comunităţile rome. Fără să acceptam această realitate, orice soluţie de tip represiv şi de limitare a libertăţilor în numele securităţii nu face decât să accentueze sentimentul de izolare şi excluziune sociala”, a mai scris Geoană.

Statul român, criticat în SUA

Situaţia romilor din ţara noastră şi integrarea lor în societate a fost luată în vizor chiar şi în SUA. După ce în luna iulie, preşedintele Traian Băsescu a vorbit la Tăşnad despre necesitatea incluziunii sociale a romilor în toate statele europene, deci nu este doar o problemă a României sau a Ungariei, un lider spiritual hindus din SUA, Rajan Zed, a spus că ţara noastră nu trebuie să se spele pe mâini de responsabilitate în această privinţă. Rajan a mai afirmat că situaţia romilor din România seamănă cu un „apartheid” şi ca autorităţile ar trebui să facă ceva pentru a opri tratamentele rele aplicate acestora. Raportul anual privind drepturile omului al Departamentului de Stat american arata că romii trăiesc în sărăcie şi este dificil să aibă acces la servicii publice, sistem sanitar, nu au locuri de muncă, rata de abandon şcolar în rândul copiilor romi este mare şi sunt constant discriminaţi.

Amnesty International, raport nefavorabil

În luna mai acest an, Amnesty International a dat publicităţii un raport în care sunt sintetizate acţiunile şi analizele organizaţiei din cursul anului 2009 şi în care România este acuzată de discriminarea împotriva romilor. Potrivit documentului, prejudecăţile împotriva romilor sunt larg răspândite în rândul populaţiei majoritate. Acuzaţiile sunt susţinute o analiză finanţată de Guvernul de la Bucureşti, din 2009, care arată că 55% dintre români cred că romii nu ar trebui lăsaţi să călătorească în străinătate, pentru că dăunează reputaţiei ţării, şi peste 43% spun că nu ar angaja romi pentru că aceştia sunt „leneşi şi hoţi”. Raportul mai arată ca romii din România sunt supuşi discriminării în ce priveşte accesul la educaţie, îngrijire medicală şi locuinţe şi menţionează cazuri de violente împotriva comunităţilor de romi.
„Aceasta populaţie continuă să fie supusă segregării în ce priveşte condiţiile de locuit, iar raportorul special în materie al ONU a cerut României să ratifice articolul 31, privitor la dreptul la o locuinţă adecvată, din Carta Socială Europeană Revizuită”, se mai menţionează in raportul Amnesty International.

Liana Mureşan