Gazeta de Bistrița semnala în numărul anterior existența unui proiect de lege, aflat în dezbatere, sub numele de „Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei termice și electrice din surse regenerabile, biomasă, biogaz și energie geotermală”. Printre altele, legea pregătește „pe tăcute” chiar cadrul legal prin care se dorește a se da „undă verde” construirii pe scară largă, în România, a incineratoarelor de gunoaie.
Încadrarea biomasei, biodeșeului și a biogazului la categoria resurse durabile este artificiul prin care inițiatorii legii vor, nici mai mult, nici mai puțin, decât plasarea incineratoarelor de gunoi la categoria producție de energie verde. Mai mult, pentru producția de energie din astfel de resurse, statul român ar putea să emită chiar certificate verzi !?
Deșeurile nu sunt sursă de energie regenerabilă
Existența acestei așa-zise „oportunități” de gestionare a deșeurilor prin incinerare este aspru criticată de specialiștii de mediu. Ei spun că proiectul de act normativ promovat în Parlament ar trebui modificat în primul rând prin clarificarea tehnică a termenilor „biodeșeu”, „biomasă” și „biogaz”.
„Trebuie spus un lucru clar de la început, și anume faptul că arderea deșeurilor, indiferent sub ce formă, cu producerea sau fără producerea de energie, nu este un procedeu regenerabil. Deșeurile provin din materii prime finite, materii prime cu o evoluție limitată în timp, deci nu sunt regenerabile în niciun caz. Mai mult decât atât, încadrarea respectivă nu poate să fie acceptată sub nicio formă, pentru că ea ar atrage după sine inclusiv eliberarea de certificate verzi de către statul român, adică plătite tot de către români, ca și energie produsă din surse regenerabile”, a explicat pentru Gazeta de Bistrița, pe seama proiectului de Lege aflat în dezbatere, reprezentantul GAL Ruralis Bistrița-Năsăud, Cristian Țetcu.
Conform unui raport elaborat de Comitetul pentru Mediu, Transport și Afaceri Regionale din Marea Britanie, deșeurile nu sunt recunoscute ca sursă de energie regenerabilă în Europa.
„Chiar dacă s-ar considera că aceasta corespunde definiției tehnice a surselor regenerabile, totuși eșuează cu desăvărșire să fie ceea ce s-ar putea numi o interpretare „de bun simț”. Un flux de deșeuri poate fi „durabil” în cea mai interpretabilă definiție a cuvântului, deoarece în gestionarea durabilă a deșeurilor piatra de temelie este minimizarea generării deșeurilor, astfel menținerea explicită a fluxurilor de deșeuri în scopul incinerării este în totală contradicție tocmai cu acest principiu”, se arată în raportul comisiei.
La Tărpiu testele sunt făcute
Că cei care elaborează astfel de texte de lege sunt conștienți sau nu de problemele majore pe care le implică incineratoarele este, probabil, o întrebare al cărui răspuns îl vom afla în curând. Ce implicații ar avea însă promovarea unui act normativ care să încurajeze arderea gunoaielor pentru producția de așa-zisă „energie verde” în județul Bistrița-Năsăud? Răspunsul e simplu: la Tărpiu, acolo unde e concentrată „materia primă” – adică toate deșeurile din județ colectate de-a lungul anilor – va fi chiar locul de funcționare al unei astfel de „uzine a morții”.
De ce este numit așa incineratorul de deșeuri, vom explica în cele ce urmează. Până atunci, un scurt „remember”, consultând cifrele prezentate în raportul din acest an al Comsiei de monitorizare a CMID Tărpiu, constituite la nivelul CJ Bistrița-Năsăud: în anul 2015, dintr-un total de peste 65.000 de tone de deșuri, la Tărpiu au fost „valorificate prin incinerare” o cantitate de 170 de tone, în perioada aprilie-august. Cu alte cuvinte, testele au fost deja făcute!
Un scurt „remember” al declarațiilor
Așa cum menționam în numărul trecut al Gazetei de Bistrița, declarațiile liderilor politici cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Bistrița-Năsăud par radical schimbate. Vicepreședintele CJ, Ioan Țintean, coordonatorul Comisiei de monitorizare, declara în urma cu doar câteva săptămâni că „după ce am condus Comisia de monitorizare pentru CMID Tărpiu, am priceput cu adevărat ce înseamnă reglementarea problemei deșeurilor din România”. Declarația este oarecum surpinzătoare, având în vedere o serie de alte declarații anterioare, făcute de-a lungul timpului de actualul vicepreședinte, fost prefect la data la care se inaugura CMID Tărpiu.
„Aştept cu nerăbdare să văd şi prima groapă de incinerare. Dacă judeţul Bistriţa-Năsăud a făcut primul pas şi este printre primele judeţe din ţară cu depozit ecologic, de ce nu putem să aducem probabil şi o firmă care să incinereze şi să producem prin cogenerare apă caldă şi curent aşa cum se face în multe oraşe din Europa. Asta ar însemna cu adevărat integrarea judeţului nostru în Europa”, declara la începutul lunii martie 2013, prefectul judeţului, Ioan Țintean, cu ocazia deschiderii depozitului de la Tărpiu.
„Ne-am dori un incinerator, care se poate pune oricând. Treaba e să găsim pe cineva care să proceseze, dar nimeni nu vine la cantitatea de gunoaie din județul Bistrița-Năsăud”, spunea trei ani mai târziu Ioan Țintean, acum vicepreședinte al CJ, în ziua protestelor din vara acestui an a locuitorilor din Tărpiu.
Și asta chiar în condițiile în care, printre solicitările societății civile formulate cu această ocazie, se numără chiar „interzicerea prin HCL a construirii de incineratoare de deșeuri, fără sau cu recuperare de energie, întrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător”
Incineratoarele nu aduc …fericirea, ci dioxina!
Incineratoarele de deșeuri sunt recunoscute ca fiind adevărate fabrici de cancer și cea mai mare sursă pentru producerea dioxinei, care în cantități foarte mici poate cauza malformații ale fătului și defecte genetice, spun cercetătorii în probleme de mediu. „Conform studiilor oamenilor de știință, dioxinele sunt substanţe toxice cu potenţial cancerigen care iau naştere în timpul arderii unor compuşi chimici care au clor şi carbon, la temperaturi de peste 300 de grade Celsius. Sunt substanţe incolore, inodore, foarte stabile şi insolubile în apă. Extrem de toxice pentru vietăţi pentru că se metabolizează rapid şi ajung în ficat, piele şi muşchi. Au efecte asupra tiroidei, sistemului imunitar, sistemului nervos, aparatului respirator şi aparatului digestiv. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca, respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare”, explică Cristian Țetcu, reprezentant „Zero Waste” în Bistrița-Năsăud.
Incineratoarele nu rezolvă nici problema depozitării deşeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşă, iar această trebuie depozitată tot în rampe de deşeuri. Cenuşa este toxică și nu poate fi refolosită, în ciuda încercărilor de până acum. În plus, nici măcar incineratoarele de ultimă generaţie (prin gazeificare, piroliză, arc de plasmă etc.) prevăzute cu dispozitive de control al poluării aerului, nu pot capta decât o parte din poluanţi. Se estimează că filtrele reţin numai 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule. Dintre toate sursele de combustie la temperaturi înalte, nanoparticulele provenite din incinerarea gunoiului sunt cele mai toxice. Emisiile de nanoparticule ale incineratoarelor nu sunt nici reglementate, nici monitorizate.
În așteptarea legii, oferta există deja
În loc de încheiere mai semnalăm faptul că, în același raport al Comisiei CJ Bistrița-Năsăud se arată, cu privire la posibilitatea incinerării deșeurilor la CMID Tărpiu, că „în oferta tehnică a operatorului Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor este specificat faptul că îşi asumă prin Oferta financiară precum și prin Propunerea tehnică la capitolul C2 – „Măsuri pentru creşterea cotelor de reciclare”, achiziţionarea unei instalaţii în vedere reducerii deşeurilor reciclabile. Astfel, conform ofertei angajante ECO.FLY SRL (Italia), prin gazeificarea unei cantități de până la 60.000 tone anual, se asigură reducerea cantităților efectiv depozitate până la circa 32.000 tone anual în medie. Menţionăm că la această dată, în cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Tărpiu există o instalaţie de piroliză mobilă, pentru care s-a obţinut Autorizaţie de Mediu. CJ Bistriţa-Năsăud nu va autoriza punerea în funcţiune a unei instalaţii care nu respectă prevederile legale din domeniu”.
