După aproape un an de când dosarul în care Cezar Piticari, fostul șef al Postului de Poliție Parva, a ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj, judecătorii au pronunțat sentința definitivă. Fostul polițist a fost salvat, ca mulți alți inculpați în ultime vreme, de prescripția răspunderii penale.
Alături de Piticari, inculpați în dosar au fost încă doi bărbați, Rus Nicolae și Aurel Nedelea.
Fostul polițist a fost acuzat de anchetatori de abuz în serviciu, efectuarea de operațiuni financiare și acte de comerț incompatibile cu funcția de polițist. Pentru prima acuzație, instanța de la Judecătoria Năsăud, acolo unde s-a derulat procesul pe fond, a constatat că fapta nu există. În ceea ce privește cea de a doua acuzație, de operațiuni financiare și acte de comerț incompatibile cu funcția de polițist, Piticari a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare și amendă de 20.000 lei.
Rus Nicolae a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu și instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Instanța l-a achitat pentru prima infracțiune pe motiv că fapta nu există, însă pentru cea de a doua infracțiune l-a condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare și 20.000 de lei amendă.
Nedela Nicolae a fost acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare și amendă în valoare de 40.000 lei.
Instanța de fond a pronunțat sentința în martie anul trecut.
Bineînțeles, atât cei trei inculpați, cât și procurorii au atacat sentința Judecătoriei Năsăud la Curtea de Apel Cluj, iar procesul a durat în apel mai bine de un an.
Decizia judecătorilor năsăudeni, corectă
Cu o mică excepție, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au constatat că modul în care a fost judecată cauza la Năsăud a fost corectă. Excepția se referă la faptul că lui Piticari i s-ar fi putut atrage răspunderea penală în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu legată de infracțiunea de efectuarea de operațiuni financiare și acte de comerț incompatibile cu funcția de polițist.
“Curtea nu împărtăşeşte opinia primei instanţe privind imposibilitatea atragerii răspunderii penale pentru infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare, acte de comerț, incompatibile cu funcția pentru a obține pentru sine sau pentru altul bani bunuri sau alte foloase, prev. de art. 12 lit. a din Legea 78/2000 şi pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Astfel, relațiile sociale ocrotite prin art. 12 din Legea nr. 78/2000 nu vizează buna desfășurare a activității de serviciu, ci, prin adăugarea unui scop ca cerință esențială a laturii obiective a infracțiunii, se referă la relațiile sociale privind cinstea, onestitatea, probitatea funcționarului în exercitarea activității de serviciu, ceea ce duce la concluzia potrivit căreia această infracțiune, ca natură juridică, nu este o infracțiune de serviciu, ci una de corupție. Astfel, norma de incriminare vizează, prin natura sa, domeniul/fenomenul corupției, iar elementul material al laturii obiective își găsește izvorul în atribuțiunile de serviciu ale subiectului activ al infracțiunii. Această infracțiune este calificată ca fiind una asimilată celor de corupție, întrucât compromiterea relațiilor sociale ocrotite este realizată în exclusivitate de subiectul activ al infracțiunii, prin acțiunea sa unilaterală, fără intervenția unei terțe persoane, în scopul calificat stabilit de lege (paragraful 59 din Decizia nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale a României).
Drept urmare, actele de conduită imputate inculpatului Piticari Cezar ar fi putut da naștere unui concurs de infracțiuni cu conexitate, caracterizat de un raport mijloc-scop (abuzul în serviciu ar fi putut fi comis pentru a permite desfășurarea activităților incompatibile cu funcția), situaţie în care cele două infracțiuni nu se exclud deoarece nu există concurs de calificări, absorbție legală ori raport de subsidiaritate:
– infracțiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 78/2000 se poate comite, de principiu, în afara oricărui act abuziv în serviciu, astfel încât absorbția legală nu poate fi incidentă;
– obiectul juridic al celor două infracțiuni este diferit (în cazul abuzului în serviciu, buna desfășurare a raporturilor de serviciu, iar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 12 din Legea nr. 78/2000, onestitatea în exercitarea funcției publice) astfel că raportul de subsidiaritate gen specie nu poate fi reținut – art. 12 din Legea nr. 78/2000 nu vizează buna desfășurare a raporturilor de serviciu, iar comiterea infracțiunii prevăzută de art. 12 din Legea nr. 78/2000 nu presupune caracterul nelegal al afacerii desfășurate (nu presupune ca lemnul să fie de proveniență nelegală), astfel că nici concursul de calificări nu este incident.
Însă raportat la soluţia de achitare dispusă în cauză cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, toată această discuţie rămâne la nivel teoretic”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.
Salvați de prescripție
Numai că, inculpații pe lângă faptul că au solicitat achitarea, au invocat și intervenirea prescripției răspunderii penale, iar instanța a soluționat această parte favorabil.
Astfel, în ceea ce îl privește pe Rus Nicolae, Curtea de Apel Cluj a decis:
“În ceea ce privește infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 Codul penal, curtea reține că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă, termenul general de prescripție a răspunderii penale fiind, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, de 5 ani, situaţie în care constată că la data de 11.06.2015 (data comiterii infracțiunii) a început să curgă termenul general de 5 ani al prescripției răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, termen împlinit la data soluţionării prezentului apel.
Așa fiind, în baza art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul formulat inculpatului Rus Nicolae împotriva sentinţei penale nr. 97/31.03.2022 pronunţată de Judecătoria Năsăud pe care o va desființa în ceea ce priveşte incidenţa cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. 1 lit. f Codul de procedură penală şi, rejudecând în aceste limite:
În baza art. 396 alin. 6 Codul de procedură penală raportat la art. 16 lit. f Codul de procedură penală va dispune încetarea procesul penal derulat faţă de inculpatul Rus Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscris sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen, comisă în 11.06.2015 ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale, înlăturând consecințele condamnării, respectiv a aplicării pedepselor cu închisoarea şi amenda penală în cuantum de 20.000 lei”.
Soluția este similară și pentru Nedelea Aurel.
“În ceea ce privește infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 Codul penal, Curtea reține că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă, termenul general de prescripție a răspunderii penale fiind de 5 ani pentru toate faptele, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal.
Astfel, Curtea constată că la datele de: 11.06.2015, 28.07.2015 şi 28.08.2015 (data comiterii infracțiunilor) a început să curgă termenul general de 5 ani al prescripției răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, termen împlinit la data soluţionării prezentului apel.
Așa fiind, în baza art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul inculpatului Nedelea Aurel împotriva sentinţei penale nr.97/31.03.2022 pronunţată de Judecătoria Năsăud pe care o va desființa în ceea ce priveşte incidenţa cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. 1 lit. f Codul de procedură penală şi, rejudecând în aceste limite:
În baza art. 396 alin. 6 Codul de procedură penală raportat la art. 16 lit. f Codul de procedură penală va dispune încetarea procesul penal derulat faţă de inculpatul Nedelea Aurel pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscris sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale, înlăturând consecințele condamnării, respectiv a aplicării pedepselor cu închisoarea şi cu amenda penală în cuantum de 40.000 lei”, au decis judecători de la Curtea de Apel Cluj.
Și în ceea ce îl priveşte pe fostul polițist Piticari Cezar, instanța clujeană a ajuns la concluzia că faptele s-au prescris.
“În ceea ce privește infracţiunea efectuare de operațiuni financiare, acte de comerț, incompatibile cu funcția pentru a obține pentru sine sau pentru altul bani bunuri sau alte foloase, prev. de art. 12 lit. a din Legea 78/2000, Curtea reține că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la 1 an la 5 ani, termenul general de prescripție a răspunderii penale fiind de 5 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, termen împlinit la data soluţionării prezentului apel.
Astfel, Curtea constată că la data de iunie 2015 (data epuizării infracțiunii) a început să curgă termenul general de 5 ani al prescripției răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, termen împlinit la data soluţionării prezentului apel. Așa fiind, în baza art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul inculpatului Piticari Cezar împotriva sentinţei penale nr. 97 din 31 martie 2022 pronunţată de Judecătoria Năsăud pe care curtea o va desființa în ceea ce priveşte incidenţa cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. 1 lit. f Codul de procedură penală şi, rejudecând în aceste limite:
În baza art. 396 alin. 6 Codul de procedură penală raportat la art. 16 lit. f Codul de procedură penală va dispune încetarea procesul penal derulat faţă de inculpatul Piticari Cezar pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operațiuni financiare, acte de comerț, incompatibile cu funcția pentru a obține pentru sine sau pentru altul bani bunuri sau alte foloase, ultimul act fiind comis în iunie 2015 ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale, înlăturând consecințele condamnării, respectiv a aplicării pedepsei cu închisoarea şi a amenzii penale în cuantum de 20.000 lei”, au hotărât judecători.
Ce spuneau procurorii
În rechizitoriu, anchetatorii au subliniat că zona comunei Parva fiind una împădurită, locuitorii sunt predispuși la valorificarea masei lemnoase de pe suprafețele pe care le dețin, inclusiv prin tăieri ilegale.
Pe lângă toate acestea, se pare că infracțiunile comise de Piticari au avut la bază datoriile pe care acesta le avea la diverse persoane de la care a împrumutat bani.
“Inculpatul Piticari Cezar Mircea își desfășura activitatea în cadrul Postului de Poliție Parva de mai multă vreme, iar în ultima perioadă era șeful acestei unități de poliție. Inculpatul a împrumutat de la mai multe persoane sume de bani, inclusiv de la persoane care se ocupau de transporturi ilegale de material lemnos. Tocmai pentru a-și putea plăti datoriile, dar și pentru a realiza câștiguri, inculpatul Piticari Cezar Mircea a întrevăzut posibilitatea de a valorifica chiar el cantități de material lemnos pe care-l primea atât de la administratorii unor societăți care exploatau masă lemnoasă cât și de la personalul silvic, contrar dispozițiilor art. 45 alin.l lit. g și h din Legea 360/2002 privind Statutul polițistului, care interzic polițistului, între altele: g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar; h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte.
Pentru debitarea materialului lemnos, inculpatul Piticari Cezar Mircea apela la inculpații Rus Nicolae și (…), iar pentru transport în principal la inculpatul Rus Nicolae dar și la martorul XX.
Inculpatul Piticari Cezar Mircea proteja transporturile efectuate de inculpații Rus Nicolae, (…), (…) jr., dar și de alte persoane, în mai multe modalități, prin însoțirea transporturilor în cabina autospecialelor care efectuau transporturile de material lemnos fără aviz de însoțire, prin însoțirea ca antemergător a acestor transporturi în autoturisme, prin promisiunile pe care le făcea conducătorilor auto că va interveni la polițiștii de pe traseu, sugerându-le acestora să spună polițiștilor care l-ar fi controlat că transportă materialul lemnos proprietatea sa. Inculpatul Marolicaru Florin Daniel agent de poliție la același post de poliție asigura și el transportatorilor, în mod special inculpatului Rus Nicolae, un anumit gen de «protecție», în sensul că le comunica transportatorilor sau personalului silvic posibile controale ale poliției sau numele agenților de poliție care erau în serviciul de patrulare. (…)
Relația foarte apropiată a agenților de poliție Piticari Cezar Mircea și Marolicaru Florin Daniel cu inculpatul Rus Nicolae rezulta din modul în care își vorbeau la telefon dar și din desele invitații la restaurant, «la un grătar», pe care le făcea inculpatul Rus Nicolae polițiștilor.
Martorii cu identitate protejată AA și BB au susținut că în mai multe rânduri, inculpatul Piticari Cezar Mircea a fost văzut în cabina autospecialelor unor transportatori de material lemnos, însoțind transporturile ilegale și că transportatorii au povestit că pentru a însoți «o cambuză» autospecială de 3 tone, până în orașul Năsăud, inculpatul Piticari Cezar Mircea primea 50 de lei, însă pentru transporturi mai mari și pentru distanțe mai lungi primea sume mai mari. Tot transportatorii au susținut că așa numita «taxă» de 50 de lei, era mai avantajoasă, pentru că obținerea unui aviz de însoțire a materialului lemnos era mai costisitoare. Martorii cu identitate protejată însă nu au putut să ofere date concrete despre anumite transporturi și despre anumite persoane.
Pentru dovedirea activității infracționale l-a constituit efectuarea la 28.10.2015 a unor percheziții la persoanele vizate de cercetări, inclusiv cele care se ocupau cu debitarea materialului lemnos și cu transportul și valorificarea acestuia. Cu aceste ocazii s-au găsit cantități importante de material lemnos fără documente de proveniență: la domiciliul inculpatului Rus Nicolae s-au găsit : 8,493 mc. lemn rotund rășinoase, 15,102 mc. cherestea, la domiciliul inculpatului Nedelea Aurel s-au găsit : 22,53 mc lemn rotund rășinos, 7,569 mc. cherestea”, arată procurorii în rechizitoriu.
Astfel, de la administratorul unei firme de debitarea lemnului din Bistrița, Piticari a împrumutat de mai multe ori anumite sume de bani. În 2012, fostul polițist îi datora circa 3000 de lei, astfel că i-a promis că îi achiziționează lemn în schimbul sumei datorate.
“(…) în toamna anului 2012, inculpatul Piticari Cezar Mircea încălcând incompatibilitățile stabilite de statutul polițistului a achiziționat material lemnos pe care l-a prelucrat la unul dintre gaterele din Parva, și contrar dispozițiilor legilor (…), care îl obligau să constate contravenții silvice, a însoțit în cabină o autospecială care a transportat fără aviz de însoțire cantitatea de 3 metri cubi de cherestea, pe șantierul societății (…) SRL Bistrița, de pe Calea Moldovei din oraș Bistrița, martorul recepționând cantitatea de material lemnos la destinație. Materialul lemnos a fost dat de polițist în contul datoriei”, au scris procurorii în rechizitoriu.
Unui năsăudean căruia îi datora 2.300 de euro, Piticari i-a dus 3 mc de lemn, în contul datoriei, tot în 2012. Evident că respectiva cantitate nu acoperea cuantumul sumei datorate.
În 2014, Piticari a cumpărat un autoturism de la un coleg polițist de la Năsăud, pentru care ar fi trebuit să plătească circa 4.300 de euro. I-a rămas dator năsăudeanului cu 2.300 de euro, astfel că, în momentul în care acesta își ridica o casă, Piticari i-a dus lemnul necesar – corni, grinzi, lețuri, cherestea, circa 15 mc, în valoare de aproximativ 8.000 lei.
De asemenea, în 2015, Piticari i-a intermediat unui cumătru de-al său achiziționarea a circa 25 mc de cherestea, tot de la Nicolae Rus, pentru care a încasat 7.000 lei, bani care i-a remis lui Rus.
