Încă un dosar DIICOT, “trântit” de prescripţie! Bistrițenii trimişi în judecată pentru trafic de migranți, după 12 ani de la comiterea faptelor, au scăpat de pușcărie

Încă un dosar instrumentat de procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud s-a dovedit un mare eșec, după ce judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au constatat că a intervenit prescripția faptelor. Este vorba despre dosarul în care au fost inculpați Vasile Kellerman, Daniela Pop-Kellerman (fosta soție a lui Vasile Kellerman), Filip Murza, partenerul lui Kellerman, Iacob și Iacob-Vasile Rus (tată și fiu) și Emil Popescu, care au fost acuzați de constituire de grup infracţional organizat ori aderare la o astfel de grupare, și trafic de migranți. Procurorii au avut nevoie de 12 ani pentru a ancheta cazul și de a întocmi un rechizitoriu care să nu fie respins de instanță. 12 ani duși pe apa sâmbetei…

Despre acest dosar, Gazeta de Bistrița a scris exact în urmă cu un an, când au fost prezentate infracțiunile imputate de procurori inculpaților din dosar. Atunci arătam că, ancheta a fost demarată de polițiștii de la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO – actualul BCCO) Cluj în 2007, pe care au declinat-o, în același an, procurorilor DIICOT Bistrița-Năsăud

Până în 2015, procurorii au efectuat cercetările în baza a două articole de lege privind traficul de migranți: “pe extern” și “pe intern”. În acel an însă, traficul de migranți “pe extern” a fost dezincriminat, așa că procurorii au rămas cu ochii în soare, după aproape 9 ani de anchetă, și au înregistrat un nou dosar penal, “la care au fost preluate toate actele relevante din dosarul anterior privind aceste infracţiuni (declaraţii inculpaţi, suspecţi şi după caz martori, procese verbale de transcrieri convorbiri telefonice ş.a)”

După alți 4 ani, deci în 2019, dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, a intrat în camera preliminară, iar judecata propriu-zisă a început abia în februarie 2021.

Murza, pe post de paravan

Așa cum am precizat mai sus, Vasile Kellerman, Daniela Pop-Kellerman, Filip Murza, Iacob și Iacob-Vasile Rus și Emil Popescu au fost acuzați de constituire de grup infracţional organizat ori aderare la o astfel de grupare, și trafic de migranți.

Procurorii spun că Vasile Kellerman avea o firmă de transport internațional persoane – Kapa Travel – încă din 2003 împreună cu alți doi bistrițeni, însă în 2005, din cauza unor neînțelegeri cu unul dintre parteneri, activitatea firmei a fost suspendată, iar mai apoi a intrat în faliment. Însă, pe a ceastă firmă, Kellerman a început transportul de persoane pe ruta România – Spania şi retur.

După aceste probleme, ca să-și poată continua activitatea de transport internațional, Vasile Kellerman împreună cu soția sa de atunci, Daniela Pop-Kellerman, au înființat o altă firmă cu același obiect de activitate – Betakapa Tour SRL, printr-un interpus fără participație – Filip Murza la capitalul social dar care a acceptat să preia rolul de asociat şi administrator de drept şi să ”lucreze” permanent împreună cu cei doi soți. Astfel, Murza a preluat rolul de asociat unic și administrator și reprezenta firma și semna actele necesare în numele acesteia ori de câte ori era nevoie. În spatele cortinei se afla Kellerman, care lucra ca șofer pe unul dintre autocarele firmei (ca și Murza de altfel), el luând toate deciziile cu greutate.

În vara lui 2006, după ce firma a început să transporte la negru persoane spre UE, Kellerman i-a cerut lui Murza să îi angajeze nevasta pe postul de director general.

Fiindcă Betakapa Tour SRL nu avea nicio agenție de turism, soții Kellerman au decis în 2006 să înființeze încă o firmă – Kelly Travel – pe numele Danielei Pop-Kellerman. La acea vreme firma a fost cesionată formal unei rude apropiată a soților Kellerman, care mai apoi i-a dat Danielei Pop Kellerman o procură de administrare a firmei. Astfel, Kelly Travel SRL desfăşura activitate ca agenţie de turism, care prelua cererile de rezervare de locuri de la călătorii cetăţeni români ce doreau să călătorească spre Spania şi retur şi făcea comenzi de transport către Betakapa Tour SRL, licenţiată în transport intern şi internaţional de persoane, care în fiecare zi de joi a săptămânii avea stabilite plecări din Bistriţa cu cel puţin un autocar din faţa sediului firmei spre Spania (o deplasare tur-retur durând de regulă 5 zile). Ca activitate premergătoare plecării în cursa internaţională, începând din ziua precedentă, miercurea, se desfăşura activitatea de colectare de pe teritoriul ţării cu unul sau două autocare şi după caz cu microbuzul deţinute de societatea “Betakapa Tour” SRL a călătorilor care au făcut rezervări de plecare în străinătate, care erau transportaţi până în apropierea frontierei cu Ungaria, fie în Vama Borș fie în Vama Nădlac, unde inculpaţii Kellerman se deplasau şi făceau redistribuirea călătorilor în autocarele ce plecau în cursă internaţională, funcţie de destinaţii.

În momentul în care au observat că unii călători cu capul în nori și-au uitat pașapoartele în autocare sau le-au predau de bună voie, pentru că nu aveau bani suficienți să-și plătească transportul, se pare că în mintea soților Kellerman s-a produs un declic, fiindcă au început să folosească documentele respective pentru alte persoane care voiau să ajungă în UE. Evident, în schimbul unor sume de bani.

Tot ce pica, transportau peste graniță

Probabil totul ar fi rămas în ceață dacă, în iulie 2006, doi dintre șoferii firmei lui Kellerman, respectiv Rus Iacob și Rus Vasile Iacob, nu ar fi fost prinși și acuzați de austrieci de trafic de persoane, judecați, condamnați la pedepse de până într-un an închisoare cu suspendare și mai apoi expulzați în România, cu interdicția de a nu mai intra timp de 3 ani în Austria.

În 2007, la grupare a aderat și Emil Popescu, originar din Republica Moldova, dar care deține și cetățenia română, acesta având contact cu în contact cu cetățeni moldoveni care doreau să plece la muncă în țări dezvoltate membre ale Spațiului Schengen, dar pentru care aveau nevoie de viză, astfel că aceștia apelau la rețelele de traficanți de migranți.

Din același grup infracțional făcea parte și un ucrainean, pe nume Shkrobanets Vasyl.

“În perioada de la sfârşitul lunii aprilie-începutul lunii mai 2007 la acest grup infracţional organizat constituit de inculpaţii Kellerman Vasile, Kellerman Daniela şi Murza Filip împreună cu inculpatul Shkrobanets Vasyl (…) – care începând de la finele lunii februarie 2007 furniza migranţii din Ucraina în Ungaria – la care aderase şi inculpatul Rus Iacob, a aderat şi inculpatul Rus Vasile Iacob (…) pe rol de racolator şi transportator de migranţi, iar în cursul lunii mai 2007 la acest grup infracţional organizat a aderat şi inculpatul Popescu Emil, pe rol de racolator de migranţi din Republica Moldova şi transportator, la început acesta «livrând» migranţii pentru Kellerman şi gruparea sa infracţională în România, iar apoi trecând şi el pe Ungaria, la fel ca şi ucraineanul ”######”, astfel că aceştia au comis şi acte materiale de trafic de migranţi ”pe intern”.

În perioada 09-10.05.2007 la cererea unui român (…) pe nume XX, inculpatul Kellerman Vasile a acceptat să preia într-unul din autocarele firmei Betakapa Tour SRL pe care o controla împreună cu inculpatul Murza Filip, în baza înțelegerii pe care o avea cu acesta şi cu inculpata Kellerman Daniela, în cadrul grupului infracţional pe care îl coordona și cu participarea suspectului AA, două fete minore (…), care nu îndeplineau condițiile legale pentru a ieși din țară deoarece nu aveau procură de la părinți, care erau însoțite de o altă fată majoră, pentru a le transporta în (….) la acel român pe nume XX, care urma să şi achite c/valoarea biletelor de călătorie pentru aceste fete, fiind repartizate în autocarul condus de suspectul AA, care le-a transportat spre frontieră, pentru a le scoate din România prin trecerea frauduloasă a frontierei”, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Dacă cele două minore nu au mai ajuns în Occident, alte fete, fie ele minore ori majore, dar care nu aveau voie să iasă din România, așteptate în țările de destinație de diferiți indivizi, au fost trecute peste graniță de Kellerman sau de oamenii lui, evident dând “dreptul” vameșilor (unora). Și celor români, dar și maghiarilor.

Pentru migranții care proveneau din Republica Moldova, Popescu Emil încerca să facă rost de vize  temporare de la Consulatul României, unde era nevoit să “ungă” anumite rotițe pentru ca treaba să funcționeze.

“În data de 06.06.2007 ora 13:58:57 (…) inculpatul Kellerman Vasile l-a contactat telefonic pe inculpatul Popescu Emil din Chișinău (la tel….) şi i-a spus că nu mai dă un semn de viaţă, la care co-inculpatul a început să se plângă de faptul că la Consulatul României durează foarte mult până se eliberează vizele, ajungându-se acum la peste 2 luni de zile, iar la întrebarea lui Kellerman când vine în România, Popescu răspunde că el poate veni şi mâine, singur, dar vrea să vină cu cineva (un migrant) – care a depus cererea şi aşteaptă o viză de la Consulatul României, unde merg traficanţi de vize care dau mită şi 400-500 euro pentru a obţine repede o viză (…), dar el «nu poate face aşa ceva pentru că în cazul asta cu ce mai rămâne» inculpatul Kellerman spunându-i că a înţeles şi aşteaptă să-l anunţe”, au arătat procurorii.

Cu toate acestea, Popescu i-a “livrat” în câteva rânduri grupuri de migranți moldoveni, pentru care Kellerman a pretins sume de 2000- 3700 de euro de persoană pentru a-i trece frontiera cu Ungaria. Pe unii dintre migranți a reușit să-i treacă fraudulos granița, cu ajutorul unor pașapoarte false, pe alții nu, fiindcă vameșii și-au dat seama de falsuri. Aici este punctul de demarare a dosarului penal, informațiile ajungând la SCCO Cluj, care mai apoi este declinat DIICOT Bistrița-Năsăud.

Salvați de prescripție

Judecătorii bistrițeni nu au mai apucat să analizeze faptele prezentate în rechizitoriu, fiindcă inculpații din dosar au cerut să se constate prescripția răspunderii penale. Drept urmare, în baza deciziilor CCR, instanța a ajuns la concluzia că infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat a ajuns la prescripție încă din anul 2012, iar cea de trafic de migranți era prescrisă din 2015. Drept urmare, toți inculpații au scăpat de ani buni de închisoare.

“Modificările ivite în cursul judecării cauzei, impun soluționarea acestui conflict al legilor în timp în scopul determinării legii penale aplicabile în această situație tranzitorie.

Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională, sesizată cu excepția de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 5 Cod penal a pronunţat Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 372 din 20 mai 2014, prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în cauză, utilizând criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispoziţiile mai favorabile din legile succesive, în afara condiţiei de existenţă a unei situaţii tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzaţiei să fie infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă. Unul dintre criteriile prin care se determină în concret legea penală mai favorabilă până la soluționarea definitivă a cauzei este cel al condițiilor de tragere la răspundere penală.

Aşa cum s-a reţinut în doctrină, în aplicarea concretă a acestui criteriu, va fi mai favorabilă legea care (…) prevede un termen de prescripție mai scurt sau permite împlinirea mai rapidă a termenului de prescripție, spre exemplu, nu prevede o anumită cauză de întrerupere.

Curtea Constituţională a arătat în decizia nr. 443/2017 că termenul de prescripţie reprezintă intervalul de timp în care organele judiciare îşi pot exercita dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni şi de a aplica pedepse pentru faptele comise (…). Prin urmare, împlinirea acestui termen are ca efect decăderea organelor judiciare din dreptul anterior menţionat. (…)

În prezenta cauză, infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin.1 C.p. se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani iar infracţiunea de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.1 C.p. cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Ca urmare în conformitate cu disp. art. 154 alin.1 lit. d C.p. pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin.1 C.p. termenul general de prescripţie este de 5 ani. În conformitate cu disp. art. 154 alin.1 lit. c C.p. pentru infracţiunea de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.1 C.p., termenul general de prescripţie este de 8 ani. Conform art. 154 alineat 2 Cod penal, termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii care în prezenta cauză este data epuizării infracţiunilor.

Astfel, punctual, tribunalul constată că în cazul fiecărui inculpat s-au împlinit termenele generale de prescripţie aferente infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, respectiv:

În situaţia inculpaţilor Kellerman Vasile, Pop Kellerman Daniela, Rus Iacob Vasile şi Murza Filip pentru care s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin.1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. ca fiind epuizată în toamna anului 2007, termenul general de prescripţie a acestei infracţiuni de 5 ani, se va constata ca fiind împlinit în toamna anului 2012.

În situaţia inculpatului Rus Iacob pentru care s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin.1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., în perioada februarie 2007-11 iulie 2007, termenul general de prescripţie a acestei infracţiuni de 5 ani, se va constata ca fiind împlinit la data de 11.07. 2012.

În situaţia inculpatului Popescu Emil pentru care s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin.1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., în perioada aprilie 2007-august 2007, termenul general de prescripţie a acestei infracţiuni de 5 ani, se va constata ca fiind împlinit în luna august 2012.

Totodată pentru inculpaţii Kellerman Vasile, Pop Kellerman Daniela, Rus Iacob Vasile şi Murza Filip, în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.1 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. şi art. 5 C.p. în perioada mai-septembrie 2007, termenul general de prescripţie de 8 ani se va constata împlinit în septembrie 2015.

Pentru inculpatul Rus Iacob în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.1 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. şi art. 5 C.p. în perioada 3-11 iulie 2007, termenul general de prescripţie de 8 ani se va constata împlinit în 11 iulie 2015.

Pentru inculpatul Popescu Emil în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.1 C.p. cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. şi art. 5 C.p. în perioada iunie 2007-august 2007, termenul general de prescripţie de 8 ani se va constata împlinit în august 2015.

În consecinţă, tribunalul constată că pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale astfel că, în baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. f Cod procedură penală, cu referire la art. 154 alin. 1 lit. c) şi d) Cod penal și art. 155 alin. 1 Cod penal, interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, se va dispune încetarea procesului penal faţă de aceştia, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, a precizat instanța bistrițeană, în motivarea sentinței pronunțată în urmă cu o săptămână.