Petrică Bolfă, fostul administrator al fabricii de alcool din Năsăud – Ecoserv SRL – condamnat definitiv în 2020 la 8 ani și 7 luni de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, delapidare și înșelăciune, a încercat încă o dată să anuleze în instanță o parte din pedeapsă, printr-o nouă contestație în anulare. Curtea de Apel Cluj, acolo unde s-a judecat această cauză, a spus însă “pas”.
Această contestație în anulare este cea de a doua acțiune de acest fel depusă de Petrică Bolfă la Curtea de Apel Cluj, prima încercare fiind făcută în 2022, când a cerut instanței să constate că de fapt pentru infracțiunile de delapidare și înșelăciune ar fi intervenit prescripția răspunderii penale. Judecătorii au respins acțiunea lui Bolfă, constatând că la momentul pronunțării sentinței definitive în iunie 2020 nu era împlinit termenul necesar. Cel puțin pentru infracțiunea de înșelăciune (faptă comisă în aprilie 2015), potrivit legii penale, prescripția intervine la 5 ani de la comiterea faptei, iar în cazul lui Bolfă aceasta s-ar fi împlinit pe 23 aprilie 2020. Numai că în acel an, din cauza pandemiei, termenele de prescripție pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor au fost suspendate timp de 60 de zile, astfel că prescripția faptei de înșelăciune comisă de Bolfă s-a împlinit abia pe 23 iunie 2023, la mai bine de două săptămâni după ce Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința definitivă.
În ceea ce privește infracțiunea de delapidare, procurorii, dar și instanța au ținut cont doar de un articol din Codul penal, respectiv art. 295, în baza căruia fapta reținută în sarcina lui Bolfă a fost asimilată ca fiind comisă de un “funcţionar public”, caz în care pedeapsa era cuprinsă de la 2 la 7 ani, astfel că termenul de prescripție este de 10 ani. Deși în contestația depusă acum doi ani Bolfă a precizat că atunci când a fost condamnat nu s-a ținut cont și de aplicarea art. 308 Cod penal, care prevede, printre altele, că dispozițiile art.295 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită o însărcinare în cadrul oricărei persoane juridice, caz în care limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime, respectiv între 1 an și 4 luni – 4 ani și 8 luni, și astfel termenul de prescripție este de 5 ani, Curtea de Apel Cluj i-a respins acțiunea.
În mai 2023, Bolfă a depus, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, la dosarul în care a fost judecat pentru înșelăciune, delapidare și evaziune fiscală o cerere de îndreptare a erorilor materiale, cu privire la încadrarea infracțiunii de delapidare. Prin acțiunea respectivă el a cerut instanței bistrițene să aplice dispozițiile art. 308 Cod penal, în condițiile în care odată îndreptată această eroare, ar putea beneficia de calcularea termenului de prescripție a faptei.
Tribunalul Bistrița-Năsăud i-a respins acțiunea ca neîntemeiată, însă Bolfă nu a renunțat și a atacat cu apel hotărârea instanței. La Curtea de Apel Cluj a avut succes, instanța reținând, în noiembrie anul trecut, “incidenţa dispoziţiilor art. 308 din noul Cod penal alături de cele ale prevederilor art. 295 noul Cod penal”.
A sperat să scape de condamnarea pentru delapidare
Astfel, în urma deciziei pronunțată de judecătorii clujeni, Bolfă a sperat că va reuși să scape de condamnarea pentru delapidare, și astfel să i se poată reduce pedeapsa rezultantă aplicată în 2020. Drept urmare, în februarie anul acesta a depus la Curtea de Apel Cluj o nouă contestație în anulare, în care a solicitat instanței să constate că, după reținerea incidenței dispozițiilor art. 308 cu privire la infracțiunea de delapidare, a intervenit prescripția faptelor.
“După admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale, prin decizia nr. 1618/A/2023, este evident că atât instanţa de fond cât şi cea de apel, au pronunţat hotărâri nelegale, fără a ţine cont de prevederile art. 308 C.pen. Dacă Tribunalul Bistrița-Năsăud ar fi stabilit încadrarea juridică corectă în privinţa infracţiunii de delapidare, putea să beneficieze de prescripţia răspunderii penale pentru această faptă. Pedeapsa prevăzută în cuprinsul art. 308 C.pen, este redusă cu o treime faţă de cea stabilită în cuprinsul art. 295, astfel că maximul special al pedepsei este de 4 ani şi 8 luni, iar potrivit art. 154 alin. 1 lit. d C.pen, termenul de prescripţie pentru faptele pedepsite cu închisoarea mai mare de un an dar care nu depăşeşte 5 ani, termenul de prescripţie este de 5 ani. Având în vedere că fapta de delapidare a fost comisă în anul 2013, prescripţia s-a împlinit în anul 2018, decizia de condamnare fiind pronunţată în anul 2020. În această situaţie, trebuia făcută aplicarea Deciziei C.C.R. nr.297/2018. În perioada 25.06.2018, data publicării deciziei CCR (…) şi 30.05.2022 (data publicării ordonanţei prin care s-a pus de acord legislaţia penală cu Decizia CCR), în dreptul penal român nu a existat instituţia întreruperii prescripţiei răspunderii penale”, a precizat Bolfă în acţiunea depusă pe rolul Curții de Apel Cluj.
Deși instanța a ținut cont de îndreptarea erorii materiale obținută de Petrică Bolfă în toamna anului trecut, la final a considerat că cererea de contestație în anulare este inadmisibilă.
“Prezenta contestaţie în anulare este grefată practic pe valorificarea efectelor încheierii de îndreptare a erorii materiale cu privire la modul de calcul a duratei termenului de prescripţie a răspunderii penale în ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare pentru care contestatorul Bolfă Petru a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 81/F/2019 pronunţată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, definitivă prin Decizia penală nr. 490/A/02.06.2020 a Curţii de Apel Cluj.
Deși cu titlu de principiu este adevărat că o încheiere de îndreptare a erorii materiale produce efecte retroactive (aceasta în condiţiile în care potrivit dispoziţiilor art. 442 C.pr.civ. care se aplică în completarea prevederilor art. 278 C.pr.pen., conform prevederilor art. 2 alin. 2 C.pr.civ., îndreptarea se face în ambele exemplare ale hotărârii), prezenta cauză prezintă particularitatea că respingerea (prin decizia penală nr. 1094/31.08.2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 785/33/2022) a contestaţiei în anulare formulate împotriva deciziei penale nr. 490/A din data de 02 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2423/112/2015 de Curtea de Apel Cluj se opune cu autoritate de lucru judecat, în măsura în care situaţia de fapt şi de drept rămâne neschimbată.
Pronunţarea deciziei penale nr. 1618/A/06.11.2023 de admitere în apel a cererii de îndreptare a erorii materiale are natura juridică a unei împrejurări de drept noi, de natură a înfrânge autoritatea de lucru judecat a Deciziei penale nr. 1094/31.08.2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 785/33/2022 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă prima cerere de contestaţie în anulare grefată pe dispoziţiile art. 426 lit. b C.pr.pen.
Pe de altă parte însă, în vederea admiterii unei cereri de contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 426 lit. b C.pr.pen., probele privind incidenţa în cauză a temeiului de încetare a procesului penal trebuie să fie preexistente soluţionării definitive a acţiunii penale (la data de 02.06.2020).
Se constată astfel că acelaşi fapt juridic al pronunţării deciziei penale nr. 1618/A/06.11.2023 se presupune a fi valorificat în cauză atât ca împrejurare nouă (survenită ulterior datei de 31.08.2022 – ca data a soluţionării primei contestaţii în anulare), cât şi ca fapt preexistent datei de 02.06.2020 – data soluţionării definitive a acţiunii penale care a făcut obiectul dosarului 2423/112/2015, ceea ce este imposibil din punct de vedere logico-juridic.
Întrucât ambele cerinţe se impun a fi îndeplinite cumulativ, unica soluţie legal posibilă în prezenta cauză este aceea a constatării neîndeplinirii condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii de contestaţie în anulare, din perspectiva necesităţii preexistenţei probelor cu privire la incidenţa cauzei de încetare a procesului penal, grefată pe impedimentul procesual al necesităţii înfrângerii autorităţii de lucru judecat a Deciziei penale nr. 1094/31.08.2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 785/33/2022”, se arată în motivarea instanței clujene.
Dacă instanța clujeană i-ar fi admis contestația în anulare și astfel infracțiunea de delapidare să fi fost considerată a fi prescrisă, Bolfă ar fi reușit să-și scurteze pedeapsa totală cu mai bine de un an, de la un 8 ani și 7 luni la aproximativ 7 ani și 5 luni.
