La mijlocul lunii decembrie, președintele Curții de Apel Cluj a semnat, alături de ceilalți 15 președinți de la Curțile de Apel din țară, o scrisoare în care cere guvernului o suplimentare masivă de fonduri pentru a acoperi despăgubirile pe care judecătorii și le-au acordat în instanță. Guvernul Ciolacu s-a executat suspect de repede și a suplimentat bugetul cu 767 milioane lei, în sensul că a luat de la alte capitole bugetare și a mutat banii la Justiție. În contrapartidă, după câteva zile, fără nicio reacție din partea magistraților, va merge spre promulgare o lege, nășită de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, prin care evaziunea fiscală este dezincriminată. Mai mult, legea se va aplica și retroactiv, ca lege penală mai favorabilă.
Într-un proiect de ordonanță de urgență este stipulat că acordarea despăgubirilor pe care judecătorii și le-au acordat în urma proceselor câștigate în instanță se va realiza prin emiterea unor titluri de plată care vor fi răscumpărate de Ministerul Finanțelor în decurs de 7 ani.
”Se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanță care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanțelor, eșalonat pe o perioadă de 7 ani în tranșe anuale egale. (2) Prin derogare de la legislația privind datoria publică, titlurile de plată emise prin sistemul trezoreriei statului potrivit alin. (1) sunt instrumente de datorie publică și nu sunt purtătoare de dobânzi. (3) Titlurile de plata sunt nominale și netransmisibile.”, se arăta în proiectul de buget.
În replică la acest amendament, reprezentanții Curților de Apel din țară au formulat o scrisoare prin care se atrăgea atenția că această decizie nu este convenabilă pentru magistrați.
”Prin această normă se încalcă grav autoritatea de lucru judecat, principiul fundamental al respectării și executării benevole și de îndată a hotărârilor judecătorești, garanții fără de care nu există statul de drept.
Puterea executivă, în calitate de debitor, nu poate refuza și proroga arbitrar punerea în executare a unor hotărâri judecătorești definitive, refuzul fiind contrar principiilor statului de drept care se întemeiază, în principal, pe egalitatea statului cu cetățenii în fața legii, pe loialitate și bună credință care consta în îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor stabilite prin legi și hotărârile judecătorești.
În primul rând, nu este admisibil ca statul, puterea executivă, să fie un contraexemplu în respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Dacă Statul însuși încalcă hotărârile judecătorești sau le execută arbitrar, după bunul plac, nici un cetățean nu se mai poate încrede în finalitatea actului de justiție, ce constă exact în executarea hotărârilor judecătorești.
Acest precedent este extrem de periculos pentru statul de drept și pentru drepturile și libertățile oricărui cetățean. Dacă puterea executivă, debitor fiind, își arogă dreptul de a selecta care hotărâri judecătoresti definitive le va executa și de a stabili arbitrar modul și termenele de punere în executare a acestora, justiția din România devine o formă fără fond”, arată o parte din scrisoarea publică adresată de magistrați politicienilor.
Textul, pe de o parte sforăitor și, pe de alta, bombastic, a avut efectul așteptat: premierul Marcel Ciolacu a suplimentat fondurile destinate despăgubirilor acordate magistraților cu 767 milioane lei!
Înalta Curte de Casație și Justiție va primi 767.000.000 lei pentru drepturilor salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din instanțe, pentru care termenele eșalonate de plată se împlinesc în anul 2023, precum și a accesoriilor aferente acestor drepturi.
Ministerul Public a primit 333.000.000 lei, bani destinați plății drepturile salariale restante în anul 2023, aflate în tranșa a cincea de plată, pentru procurori.
De asemenea, Ministerul Justiției a primit fondurile necesare pentru acoperirea diferențelor de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din Ministerul Justiției – aparat propriu și instituțiile subordonate/aflate în coordonare, pentru care termenele eșalonate de plată se împlinesc în anul 2023.
Flagrant cu Justiția prinsă cu roba în vine și cu banii în mână
Însă, acești bani pe care Guvernul Ciolacu i-a luat de la alte capitole bugetare și i-a mutat la instituțiile de resort ale justiției pentru ca magistrații să își petreacă Sărbătorile cu gura închisă trebuiesc decontați.
În aceeași perioadă de timp, în Camera Deputaților s-a votat un proiect legislativ prin care evaziunea fiscală este dezincriminată și capacitatea de anchetă a DNA și DIICOT este micșorată în privința infracțiunilor financiare.
Odată devenit lege, proiectul, care deja a fost trimis pentru a fi promulgat de președintele Iohannis, le va da aripi evazioniștilor. Proiectul de lege îi scapă pe evazioniștii care produc prejudicii sub un milion de euro dacă plătesc prejudiciul plus 25% în timpul urmăririi penale de către procurori.
Proiectul lui Ciucă și Ciolacu modifică Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
În plus, proiectul prevede că DNA și DIICOT pot investiga și ele evaziunea fiscală prevăzută la articolele 8, 9 și 9 secund din Legea 241/200, în anumite condiții.
”,Art.10.- (I) În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art.6 indice 1, art.8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală.
(2) În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art.6 prim, art.8 sau 9, dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 de euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda.”, se arată în viitoarea lege.
Practic, orice om de afaceri din România care are un SRL și se hotărăște să nu mai plătească impozite, adică să facă evaziune fiscală, poate scăpa nepedepsit. Dacă, din întâmplare, în urma controalelor făcute de ANAF, este prins, tot ce trebuie să facă pentru a scăpa de amenințarea dosarului penal este să plătească suma strânsă până atunci, plus o majorare de 15%.
Amnistia făcută de Liviu Dragnea a fost apă cu sifon pe lângă țuica de pufoaică cu care suntem serviți acum
În anul 2021, din străfundurile politice ale lui Liviu Dragnea a erupt celebra lege anti-evaziune în care cei care nu își plăteau dările la stat puteau scăpa de ancheta penală dacă se încadrau sub un plafon de 100.000 euro.
În 2021, chiar dacă avea posibilitatea să trimită legea pentru re-examinare, cum de altfel are posibilitatea și în cazul legii votate în urmă cu câteva zile, președintele Iohannis a promulgat-o. Legea a fost inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „Mitralieră”. Ea a intrat în dezbaterea parlamentară la finalul lui 2017, pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, între timp condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare.
