Mircea Geoană a reuşit ieri să-şi asigure scaunul de preşedinte al Senatului, cel puţin pentru încă o săptămână.
PD-L a eşuat, săptămâna trecută, în prima încercare de a-l debarca pe Mircea Geoană de la preşedinţia Senatului.
Liderul UDMR, Marko Bela, spune că miza reală a acestei încercări a PD-L este ca să se poată legifera ori tergiversa mai uşor unele legi.
Planul senatorilor democrat-liberali, şi al celor care le sunt alături, a eşuat la prima tentativă, săptămâna trecută. Singurul rezultat concret în lupta dintre PD-L şi PSD a fost blocarea activităţii în plen a Senatului, toate legile fiind scoase de pe graficul Camerei superioare a legislativului pe termen nedeterminat.
Războiul nervilor dintre cele două tabere va continua săptămâna aceasta pe 16 martie, când una dintre ele va ceda.
Atât timp cât PSD şi PD-L se învinuiesc reciproc, nici una dintre cele 46 de legi, aflate pe graficul de lucru al Senatului, nu se dezbate.
Săgeţi din ambele direcţii
111 senatori au fost prezenţi miercuri, săptămâna trecută, la şedinţa de plen. Pentru că nu figura pe ordinea de zi revocarea lui Mircea Geoană, Puterea a trecut rapid la luptă, cerând modificarea acestei ordini. Ca să se apere, Geoană a scos o decizie a Curţii Constituţionale (CC) din 2005: „CC a statuat, fără urmă de dubiu, că singura modalitate de revocare a preşedintelui Senatului este a grupului care l-a propus. Declar inadmisibilă solicitarea şi nu o voi supune votului pe ordinea de zi”. Cu toate acestea, senatorii PD-L au respins cu 69 de voturi împotrivă ordinea de zi propusă de Geoană, fără solicitarea de revocare.
Senatorul liberal Dan Radu Ruşanu a solicitat, în plen, democrat-liberalilor să aştepte o decizie a Curţii Constituţionale a României care să deblocheze situaţia din Camera superioară a legislativului legată de solicitarea de revocare din funcţie a lui Mircea Geoană. Potrivit lui Ruşanu, CC ar trebui sesizată înainte ca plenul să dea un vot referitor la cererea de revocare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului, deoarece Curtea nu se poate pronunţa pe un vot al Parlamentului. „De câte ori am avut un impas s-a apelat la arbitrajul Curţii Constituţionale. Mi se părea normal să se facă acest lucru şi acum. Eu am înţeles că senatorii independenţi şi cei din PD-L vor să forţeze în plen un vot anticonstituţional, care va fi pe urma contestat la Curte, dar, aşa cum se ştie, aceasta nu se poate pronunţa pe un vot al plenului Senatului. De asta nu se doreşte acest arbitraj al Curţii Constituţionale, ci un vot în plen, chiar şi neconstituţional”, a declarat senatorul liberal.
După o serie de consultări, senatorul PD-L Traian Igaş a solicitat aprobarea unei noi ordini de zi a plenului şi l-a acuzat pe Geoană că a condus lucrările şedinţei încălcând regulamentul. Igaş a solicitat o ordine de zi care să conţină cele 46 de puncte propuse de Biroul Permanent, la care să se adauge, la punctul 1, solicitarea de revocare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului. Senatorul PD-L a informat că, în cadrul consultărilor liderilor grupurilor parlamentare, nu s-a ajuns la o soluţie care să deblocheze situaţia, dar „există un consens în privinţa faptului că s-a încălcat regulamentul”. „A fost încălcat articolul 31, care prevede că atunci când există o propunere de revocare a preşedintelui Senatului şedinţa este condusă de unul dintre vicepreşedinţi”, a spus Igaş.
În replică, chestorul social-democrat al Senatului Ioan Chelaru a afirmat că articolul invocat de Traian Igaş „nu este aplicabil în speţă”. „Nu suntem în situaţia în care să discutăm revocarea preşedintelui, ci în cea în care stabilim ordinea de zi”, a atras atenţia Chelaru. El a adăugat că, potrivit articolului 87 din Regulamentul Senatului, trebuie să se asigure „dezbaterea prioritară a ordonanţelor de urgenţă şi a proiectelor de legi”.
Chelaru a reiterat ideea că modificarea ordinii de zi poate fi solicitată „numai din motive bine întemeiate şi urgente”. „Nu mai reproşaţi altora abateri de la regulament când chiar dumneavoastră le săvârşiţi”, le-a spus senatorul PSD colegilor de la PD-L.
Stenograma buclucaşă
În timpul acestor controverse aprinse pe tema revocării lui Geoană de la şefia Senatului s-a ajuns chiar la stabilirea patentului propunerii acestuia la conducerea Camerei superioare a legislativului.
„Pe Mircea Geoană l-au propus două grupuri: PSD şi PD-L. Suntem în situaţia constituţională”, a afirmat senatorul Alexandru Pereş, încercând să treacă propunerea la realizările PD-L.
Social-democraţii au scos însă stenograma şedinţei din 2008 şi un citat exact din Radu Berceanu care i-a dezumflat complet pe democrat-liberali: „Din partea PD-L dorim să anunţăm că nu avem nicio propunere pentru funcţia de preşedinte al Senatului”.
După patru ore de discuţii, Mircea Geoană a încheiat şedinţa pe motivul epuizării timpului aprobat de Biroul Permanent. PSD a acuzat PD-L de „dinamitarea lucrărilor Senatului” şi reciproc. Din ambele tabere pronosticul este însă acelaşi: scenariul se va repeta, până când Curtea Constituţională va tranşa situaţia.
Miza reală a revocării lui Geoană
După consumarea luptei din Senat, senatorul Marko Bela, liderul UDMR, a scos la iveală scopul pentru care democrat-liberalii ţin cu dinţii să îl revoce pe Mircea Geoană de la preşedinţia Camerei superioare a legislativului. În opinia sa, deşi democrat-liberalii se feresc să o recunoască deschis, dacă aceştia ar deţine conducerea Senatului ar putea să legifereze mai uşor sau să tergiverseze anumite legi. „Prin președintele de Senat se poate legifera ceva, mai ușor, sau se pot tergiversa unele legi”, a afirmat Marko Bela.
Deci, prin tentativa sa de revocare a preşedintelui Senatului, PD-L nu urmăreşte obţinerea funcţiei a doua în stat doar pentru a preîntâmpina o eventuală accedere la Cotroceni a lui Mircea Geoană în caz că Traian Băsescu s-ar afla în situaţia de a nu-şi putea exercita funcţia, aşa cum s-a vehiculat în media în ultima perioadă. Miza este, se pare, alta, mult mai mare – controlul total asupra procesului legislativ. Controlul, la ora actuală este mult mai greu de realizat la Senat, în condiţiile în care în Biroul Permanent al Senatului, PSD şi PNL deţin majoritatea: 7 membri din 13. Deci, orice vrea să promoveze PD-L, alături de UDMR, în Senat, nu poate avea câştig de cauză decât în situația unor negocieri cu reprezentanţii Opoziţiei. Iar atunci când negociezi, mai trebuie să şi cedezi câte ceva, cu atât mai mult cu cât Biroul Permanent al Senatului este organismul unde se iau cele mai importante decizii din această Cameră a Legislativului, se aprobă ordinea de zi a plenului şi se decide cine conduce şedinţele de plen. Mai mult, în problemele ce ţin de Parlament în ansamblu, preşedintele Senatului are drept de veto în relaţia cu omologul său de la Camera Deputaţilor şi, aspect deloc de neglijat, conduce alternativ şedinţele comune ale celor două Camere.
Deşi s-a vehiculat de ceva vreme revocarea lui Geoană, scandalul pe această temă a izbucnit acum două săptămâni, când preşedintele Senatului a refuzat să pună în discuție prezenţa senatorilor aşa-zişi independenţi în comisiile permanente, problemă vitală pentru PD-L. Patru comisii foarte importante – Comisia pentru economie, Comisia de privatizare, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială -, dacă i-ar avea în componență pe senatorii „independenţi”, ar înclina balanţa majorităţii spre coaliţia aflată la guvernare. Legiferarea în cadrul comisiilor permanente reprezintă de fapt punctul forte al activităţii parlamentare, întrucât ceea ce se decide în comisii este foarte dificil de „întors” în plen. În condiţiile în care coaliţia aflată la guvernare are o majoritate extrem de fragilă în plen – 70 de voturi contra 67 – pentru legi organice sunt necesare 69 de voturi -, este foarte important ca proiectele pe care ţine să le treacă să beneficieze de raport favorabil în comisiile permanente.
Conflictul s-ar putea stinge doar prin arbitrajul Curţii Constituţionale, care, în urma unei solicitări a PSD, va analiza dacă tentativa PD-L este sau nu constituţională. Abia după pronunţarea Curţii lucrurile se vor linişti la Senat.
Liana Mureşan
