Razboiul nervilor generat de realizarea sau nerealizarea drumului de centura a municipiului Bistriţa pe varianta 2 Sud este inca departe de final.
Deşi exista o decizie definitiva şi irevocabila obţinuta in instanţa de bistriţenii care contesta varianta 2 Sud a drumului de centura, municipalitatea şi proiectantul, SC Iptana SA, işi vad mai departe de treaba. In plus, in toamna anului trecut municipalitatea a emis şi un certificat de urbanism, practic fara a avea o baza legala. O mica scapare a instanţei bistriţene, care totuşi a dat dreptate cetaţenilor, a condus la imposibilitatea reclamanţilor sa oblige municipalitatea sa stopeze orice acţiune şi ca urmare pe masa judecatorilor sunt alte dosare cu privire la acest subiect al centurii de sud.
Aşa cum am precizat in numarul de saptamana trecuta al Gazetei de Bistriţa, bistriţenii care se lupta cu Primaria Bistriţa in privinţa centurii de sud varianta 2, au depus la Tribunalul Bistriţa-Nasaud o acţiune in contencios administrativ pentru ca primarul Ovidiu Creţu şi Consiliul Local sa fie obligaţi sa respecte decizia definitiva şi irevocabila a instanţei in ceea ce priveşte anularea hotararii de consiliu local. Oamenii au solicitat ca acest lucru sa aiba loc intr-un termen cat mai scurt „avand in vedere ca Planul de Urbanism General este in perioada consultarilor şi Compania Naţionala de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din Romania – CNADNR – a depus la numeroase instituţii documentaţia pentru avizarea variantei de traseu din HCL 151/2010 anulata”. In motivare reclamanţii menţioneaza de asemenea ca, deşi in dispozitivul sentinţei nu erau stabilite obligaţii in sarcina paraţilor (n. r. – Consiliul Local şi primarul Ovidiu Creţu) şi nici termene, anularea HCL duce automat la necesitatea informarii a tuturor factorilor implicaţi, respectiv CNADNR, SC Iptana, SC Blom Romania, Ministerul Transporturilor, Consiliul Judeţean Bistriţa-Nasaud, Instituţia Prefectului Bistriţa-Nasaud, Direcţia de Urbanism din cadrul Primariei Bistriţa.
Municipalitatea a continuat sa ignore sentinţa definitiva şi irevocabila
Reclamanţii mai arata totodata ca in data de 2 noiembrie 2011 au solicitat Consiliului Local şi Primariei municipiului Bistriţa sa respecte decizia Curţii de Apel Cluj şi sa faca toate demersurile necesare, insa nu s-a luat nicio hotarare.
Primarul Ovidiu Creţu a depus şi el o intampinare la acţiunea reclamanţilor prin care solicita respingerea acesteia ca fiind neintemeiata. Acesta mai aminteşte ca Hotararea de Consiliu Local nr. 151/2010 nu s-a aprobat de fapt varianta 2 a centurii de sud ci doar s-a exprimat un acord.
Astfel, instanţa constata ca potrivit dispozitivului sentinţei nr. 409/2011 pronunţata de Tribunalul Bistriţa-Nasaud nu s-a stabilit nicio obligaţie in sarcina Consiliului Local sau a primarului şi ca nu s-a dispus anularea hotararii de consiliu. Drept urmare, instanţa reţine ca prin sentinţa civila amintita mai sus a fost anulata hotararea de consiliu local din cauza ca „exista motive de nelegalitate”. Mai precis, respectiva hotarare „nu indeplineşte condiţiile legale a unor legi speciale din domeniul sau de aplicare”. Practic HCL 151/2010 nu indeplinea doua condiţii, potrivit normelor in vigoare, adica centura trebuia sa fie in extravilanul localitaţii şi sa fie intocmita in baza unui studiu de trafic. De asemenea, s-a mai reţinut ca, din documentaţia intocmita de proiectantul general, care a stat la baza emiterii HCL 151/2010, nu rezulta, deoarece nu sunt evidenţiate, toate construcţiile care sunt situate sub distanţa de 50 de metri faţa de şosea, de o parte şi de alta a drumului. Acest motiv de altfel, al treilea de nelegalitate constat de instanţa, a stat şi la baza neacordarii avizului necesar din partea pentru care OCPI BN, cu toate ca proiectantului i s-a solicitat completarea documentaţiei in acest sens.
Instanţa mai reţine şi faptul ca prin respectiva hotarare de consiliu atacata, anulata de prima instanţa, s-a hotarat şi modificarea planului de urbanism general al municipiului, in condiţiile in care, potrivit prevederilor legale o noua documentaţie poate fi aprobata numai dupa o perioada de 12 luni de la data aprobarii iniţiale. „Or prin HCL nr. 5/28.01.2010 a fost aprobat PUZ Codrişor II, referitor la versantul nordic al dealului Codrişor, versantul vestic al dealului Codrişor, parcelele adiacente drumului care continua spre vest str. Taberei şi zona str. Taberei delimitata in PUZ Valea Jelnei, modificat implicit prin hotararea atacata inaintea termenului prevazut de lege”. Judecatorilor nu le scapa din vedere nici poluarea oraşului invocata de reclamanţi, aspect care nu a fost luat in vedere prin hotararea atacata, „singura referire fiind cea din documentaţia proiectantului, care in mod inexplicabil nu face niciun fel de referire la impactul asupra mediului inconjurator, deşi la criteriile care au stat la baza analizei este trecut şi criteriul acesta”. „Mai mult, chiar se arata in documentaţie dezavantajele aduse, respectiv faptul ca varianta este dispusa in interiorul zonei construite, iar pentru diminuarea impactului negativ se vor executa panouri fonoabsorbante pe ambele parţi ale drumului, iar dup efectuarea defrişarilor in suprafaţa de 3,87 hectare se vor realiza impaduriri in compensaţie”, mai menţioneaza judecatorii.
Iniţial au fost luate in calcul alte doua variante: 1 NORD şi 3 SUD
Instanţa Tribunalului Bistriţa-Nasaud reţine inca un aspect foarte interesant, care insa nu reiese in realitate din acţiunile municipalitaţii, nici anterioare dar nici posterioare anularii HCL 151/2010. Astfel, in motivare judecatorii menţioneaza ca inainte de HCL 151/2010, printr-o alta hotarare a consiliului local, nr. 71, s-a dat acordul pentru traseul 1 NORD (n. r. – actuala şosea de centura a Bistriţei) sau 3 SUD (n. r. – pe la Monariu) al variantei de ocolire, „fara ca prin noua hotarare adoptata sa se arate in mod concret care sunt motivele pentru care prima hotarare nu mai corespunde, atat din punct de vedere al oportunitaţii cat şi din punct de vedere al legalitaţii”. „De fapt, intreaga documentaţie anexa a HCL 151/2010 nu face nicio referire la hotararea anterioara care se revoca. In aceasta situaţie este pusa sub semnul nelegalitaţii şi dispoziţia de revocare a HCL 71/2010, nemotivata şi neatacata in sensul contenciosului administrativ de catre persoane interesate sau vatamate”, menţioneaza judecatorii bistriţeni. Aceştia mai reţin ca instanţa Tribunalului a dat caştig de cauza reclamanţilor, fapt intarit şi de Curtea de Apel Cluj, şi, in plus, prin cererea de indreptare a „erorii materiale” s-a dispus anularea HCL 151/9.09.2010.
Traseu reanalizat in zona Livezile ca sa scape de CJ BN
Pe data de 23 noiembrie, CNADNR informeaza printr-o adresa ca proiectantul SC Iptana a reanalizat traseul variantei de ocolire Bistriţa şi a identificat o soluţie prin care intreaga varianta de ocolire este translatata pe teritoriul municipiului. Practic este vorba de cei 30 de metri care traverseaza teritoriul comunei Livezile, traseul fiind adus prin respectiva modificare in totalitate pe teritoriul municipiului Bistriţa. De fapt aceasta modificare nu are nimic a face cu contestaţia oamenilor afectaţi de traseul variantei 2 sud al centurii ocolitoare, fiindca in zona in care aceştia locuiesc nu se schimba absolut nimic, insa ajuta municipalitatea in sensul ca aceasta nu mai are nevoie de un nou certificat de urbanism din partea Consiliului Judeţean Bistriţa-Nasaud, document care a fost anulat la un moment dat de aceasta instituţie. Astfel odata cu tralatarea traseului variantei 2 sud al centurii ocolitoare, fiindca CJ BN nu mai era implicat sub nicio forma in vederea emiterii unui nou certificat de urbanism, Primaria Bistriţa emite in luna septembrie a anului trecut un alt certificat de urbanism. Aceasta la momentul la care instanţa Tribunalului Bistriţa-Nasaud anulase prin sentinţa sa HCL 151/2010, iar recursul era depus la Curtea de Apel Cluj.
Acţiune respinsa din cauza unei alte mici scapari a primei instanţe
Astfel, instanţa reţine ca acţiunea formulata de aceasta data de reclamanţi este intemeiata pe dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 care vizeaza obligarea la executarea hotararilor judecatoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ, daca in urma admiterii acestora, autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze anumite operaţiuni administrative. Insa din cauza ca prima instanţa nu a stabilit nicio obligaţie in sarcina consiliului local sau a primarului, care de altfel nici nu avea calitate procesuala in acest caz, instanţa menţioneaza ca acţiunea reclamanţilor nu se incadreaza in prevederile legale amintite mai sus. Totodata se mai precizeaza ca „fiind anulata hotararea prin care s-a dat acordul pentru realizarea variantei de ocolire a municipiului Bistriţa, varianta 2 sud, beneficiarul are mai multe posibilitaţi: de a renunţa la realizarea acestui obiectiv; de a-l realiza in una din celelalte doua variante de ocolire – 1 NORD sau 3 SUD pentru care s-au realizat studii de specialitate sau de a adopta o alta varianta”. Astfel ca, instanţa a respins ca neintemeiata acţiunea reclamanţilor, care insa au inaintat deja recurs.
Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro
taguri – primaria bistrita, tribunal, Curtea de Apel Cluj, consiliul local
