La începutul acestei luni, judecătorii Mihăiță Marian Lucian și Mihai Iulian Gâlcă au motivat decizia în care omul de afaceri Dan Radu și fostul subprefect al Sălajului, Lucian Băican, au scăpat de pușcărie pe motiv de prescripție a faptelor. Cei doi au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani și, inițial, Tribunalul Bistrița Năsăud îl condamnase la patru ani și patru luni de închisoare cu executare pe Dan Radu și la trei ani cu suspendare pe Lucian Baican. După ce dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, judecătorii au fost de părere că procesul penal împotriva celor doi trebuie să înceteze pe motiv că faptele s-au prescris.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis spre finalul lunii iulie 2023 că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare Dreptului european. Sesizarea Curții europene a fost făcută după ce în 2022 Curtea Constituțională a dat o decizie în virtutea căreia mii de dosare penale au fost închise, inculpații fiind achitați. Astfel, de-a valma au putut scăpa inculpați acuzați în cazuri de corupție sau fapte cu violență.
Ulterior deciziei Curții Europene, judecătorii care au înclinat balanța în favoarea prescripției s-au simțit obligați să explice motivele pentru care aleg să șteargă cu buretele infracțiunile.
Din motivarea celor doi magistrați de la Curtea de Apel Cluj transpar motivele pentru care Decizia Curții europene nu îi privește pe cei judecați pentru corupție.
”(…) o discuție cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor ar fi fost de prisos, având în vedere că potrivit art. 154 Cod Penal, raportat la data săvârșirii faptelor (septembrie 2012) și a termenului de prescripție de 8 ani (pedeapsa pentru infracțiunea de trafic de influență, prev. de art.291, C.p, alin.1 este de la 2 la 7 ani), s-a îndeplinit termenul de prescripție în luna septembrie 2020.
Sub acest aspect, reținem, că la data de 9 iunie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 565 din 9 iunie 2022, Decizia Curții Constituționale a României nr. 358/2022 prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal.
De la data publicării sale, acesta decizie devine opozabilă erga omnes, fiind obligatorie pentru instanțe atât în privința dispozitivului cât și a considerentelor pe care se sprijină. Or, în considerentele acestei decizii (358/2022), Curtea Constituțională a tranșat în mod explicit natura juridică a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, extrăgând și consecințele asociate pronunțării Deciziei anterior amintite, în lipsa intervenției active a legiuitorului: absența din fondul activ al legislației penale a vreunui caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii (25.06.2018) și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice normă (30.05.2022)”, se arată în motivarea deciei date de cei doi judecători.
Verdictul justiției legate la ochi: ”Corupție se regăsește doar la nivel de afirmație”
Potrivit motivării judecătorești, ”Curtea constată că la momentul pronunțării prezentei decizii, termenul de prescripție al răspunderii penale este împlinit, în luna septembrie a anului 2020, pentru infracțiunea de trafic de influență, în formă simplă reținută în sarcina inculpatului Dan Radu, motiv pentru care eventuală punere în discuție a schimbării încadrării juridice a faptelor nu ar putea conduce la schimbarea soluției raportat la infracțiunea de trafic de influență, întrucât la acest moment există impedimentul exercitării acțiunii penale (prescripția răspunderii penale), care a devenit incident. Continuarea verificării acuzării, sub aspectul legalității și temeinicie, rămâne că expresie a voinței inculpatului Dan Radu din fața Tribunalului Bistrița-Năsăud, voință juridică care nu a suferit altă modificare unilaterală (prin concluziile scrise depuse la
dată de 28 august 2023 a solicitat că la calculul termenului prescripției să nu fie avute în vedere decretele prezidentiale de instituire a stării de urgență din 2020, subsidiar menținerii cererii de achitare). Acesta va fi și principalul argument pentru care se poate dispune măsură confiscări speciale, măsură de drept penal substanțial, chiar și în absența răstunării prezumției de nevinovăție prin hotărâre de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei.
Al doilea argument, cu caracter general rezultă din interpretarea art. 4 din C.p.p. (orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă), care este similar cu art. 48 din Carta drepturilor fundamentale ale UE (orice persoană acuzată este prezumată nevinovată până ce vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea), respectiv că vinovăția se stabilește în condițiile legi și prin hotărâre penală definitivă, care nu trebuie să fie în mod necesar de condamnare. Iar legea penală română permite stabilirea vinovăției chiar și în cazul intervenirii prescripției răspunderii penale, la cererea expresă a inculpatului.
(…)
Având în vedere că s-a împlinit termenul prescripției generale, în condițiile Deciziilor C.C.R. nr. 297/2018 și 358/2022, Curtea va dispune încetarea procesului penal.
Ministerul Public a solicitat condamnarea inculpatului și ignorarea deciziilor amintite mai sus, în lumina jurisprudenței CJUE, însă, o astfel de solicitare nu poate fi primită, întrucât, jurisprudența CJUE își găsește exprimare în cauze care au ca obiect infracțiuni ce aduc atingere intereselor UE, iar pe de altă parte riscul sistemic de impunitate a faptelor de corupție se regăsește doar la nivel de afirmație”, arată cei doi judecători clujeni.
Acuzațiile de corupție
Din rechizitoriul DNA Cluj reiese că în perioada septembrie 2012 – iulie 2015, inculpatul Dan Radu a pretins și a primit bani și teren de la anumite persoane, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra funcționarilor Primăriei Municipiului Zalău cu atribuții în domeniul reconstituirii dreptului de proprietate. Ce s-a dovedit în dosar, potrivit sentinței din Sălaj, este că i-a dat mită lui Baican.
În ce îl privește pe Lucian Baican, rechizitoriul DNA arată că în perioada 2014 – septembrie 2015, pentru ajutorul acordat în reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri, Baican Claudiu Lucian, în calitate de funcționar public, având funcția de subprefect al județului Sălaj și ulterior de șef al Serviciului de Fond Funciar din cadrul Primăriei Zalău, a primit de la inculpatul Dan Radu foloase constând într-un teren în suprafață de 831 de metri pătrați, în valoare de 69.056 lei, precum și materiale de construcții în suma de 4.262,58 lei.
