În judeţul Bistriţa-Năsăud, în anul 2008, au fost înregistrate 909 întreruperi de sarcină, tot atâtor copii luându-li-se dreptul la viaţă.

Avortul este judecat în multe situaţii în raport cu ideea de libertate. Legalizarea avortului în România, la 26 decembrie 1989, a atras după sine efecte grave. În 1990, la o populaţie de 22 de milioane de oameni erau înregistrate, în mod oficial, peste un milion de avorturi. Şi azi, întreruperea de sarcină se menţine la un nivel foarte ridicat. Numărul de avorturi raportat la populaţie este aproximativ de trei ori mai mare în România decât în Marea Britanie.

Analizând statisticile în privinţa avorturilor din 1994, observăm un record trist: pe primul loc în lume se situa România, cu 172,4 avorturi la mia de femei având vârsta între 15 şi 44 de ani, urmată de Rusia – cu 119,6; Cuba – cu 56,5; China – cu 37,5; S.U.A. – cu 26,4, pe ultimul loc fiind Polonia, cu 3,6. Până în anul 2000, se înregistrează o cotă record de peste 10 milioane de avorturi, iar până în 2007, se înregistrează peste 15 milioane de avorturi declarate (clinicile private nu sunt obligate să declare numărul de avorturi realizate). Astfel, pentru anii 2003 – 2004, s-a constatat că fiecare al doilea copil a fost avortat. În 10 ani, natalitatea a scăzut cu aproximativ jumătate de milion. A fost stabilit, de asemenea, că vârsta medie a femeilor care au avortat este de 18 ani. Căsătoriile înregistrate au fost constante doar în 7% din cazuri, iar rata femeilor necăsătorite care au recurs la avort este de 93%. Fiecare a treia femeie a menţionat că a recurs la această metodă neortodoxă pentru că nu îşi doreşte copilul la această vârstă. Motivul cel mai des invocat a fost acela că încă nu se simte pregătită să fie mamă. De asemenea, s-a constatat că 53% îşi fac studiile, şi 43% nu practică nici o ocupaţie.

Un raport realizat de către World Population Prospects 2000 arată că până în 2050, populaţia României va scădea de la 21,6 milioane, precizând ca şi cauză principală scăderea numărului de naşteri, ceea ce conduce la o îmbătrânire accelerată a populaţiei.

Cuvântul „avort” derivă din latinescul aborior, termen opus lui orior (a naşte) şi înseamnă „a muri” sau a dispare premature, prin acest termen se exprimă idea morţii premature. Moartea la care se referă poate să fie un fapt sau poate să fie un act. Vorbind despre un fapt, atunci când avem de a face cu un avort involuntar, care nu-i nici provocat şi nici prevăzut, este o întâmplare profund regretabilă, câtă vreme nu priveşte voinţa liberă a cuiva în săvârşirea ei. Dar atunci când avortul este premeditat şi voit, el nu mai este un fapt, ci un act, este săvârşit de mamă cu scopul de a scăpa de copil şi este un act voluntar şi ca atare condamnabil.

Urmările avortului

Avortul are desigur multe aspecte, în primul rând incidente medicale, cum sunt perforările uterine, care de cele mai multe ori sunt urmate de hemoragii mari, în urma cărora trebuie extirpat uterul, dar şi alte incidente mai mici, dar nu fără urmări. În urma unui avort se pot produce şi alte efecte în afară de hemoragii, infecţii, şi mai ales, ce este mai grav, în special la tinere, avortul poate duce în cele din urmă la sterilitate.

Ceea ce necesită o atenţie deosebită, nu este nici boală fizică, nu sunt leziunile fizice, trupeşti, care se vindecă într-un timp mai scurt sau mai îndelungat, ci cel mai grav este că după avort apare aşa-zisul sindrom post-avort, care nu este altceva decât o boală sufletească. Efectele traumatice post-avort sunt depresiile nervoase, reacţii schizofrenice şi psihoze. Aceste afecţiuni sunt tratate de multe ori prin medicamente, femeile ajung la medici, ajung la psihiatru. Sindromul post-avort nu este vindecat cu medicamente, fiind o boală sufletească, nici măcar cu şocuri electrice unde se poate ajunge de multe ori după depresii nervoase cronice, psihoze sau reacţii schizofrenice. Femeile sunt foarte afectate de sentimentul de vinovăţie în urma unei întreruperi de sarcină şi sunt tot mai numeroase cazurile la tinere care au aceste afecţiuni. Problema este că acest sindrom este cu atât mai grav cu cât, într-adevăr, se produce la vârstă tot mai tânără. Femeile care au făcut un avort sunt de trei ori mai predispuse să devină dependente de alcool şi droguri şi cu 30% mai predispuse să sufere de dereglări psihice, în comparaţie cu celelalte femei.

Consecinţe nefaste asupra psihicului

– tulburări de somn;
– tulburări în alimentaţie;
– tulburări afective;
– depresie;
– gânduri de sinucidere izvorâte din tristeţe, lipsa de speranţă, inutilitate; destrămarea relaţiilor interpersonale;
– sindromul "aniversarii"; psihoze de scurtă durată;
– sentimentul de vinovăţie;
– sentimentul de nelinişte, se retrage frecvent în consumul de alcool sau/şi droguri;
– retrăirea avortului;

Avortul are efecte asupra unei viitoare sarcini

Femeile care au făcut avort sunt mai predispuse la complicaţii pe durata unei sarcini viitoare. Un studiu arată că femeile care au avut chiar şi un singur avort sunt mai predispuse la complicaţii pe durata unei viitoare sarcini, comparativ cu femeile care nu au pierdut nicio sarcină. Acesta s-a desfăşurat pe 33.000 de femei, rezultatul studiului fiind că cele care au suferit un avort sunt de două ori mai predispuse la un travaliu indus. De asemenea, riscul ca naşterea să fie făcută cu ajutorul unor instrumente precum forcepsul creşte de şase ori.

Femeile din această categorie riscă de 1,3 ori mai mult să aibă sângerări după primele 6 luni ale unei viitoare sarcini. Naşterea prematură, la 7 luni, a fost de 1,6 ori mai întâlnită, la fel ca şi o greutate scăzută a bebeluşului la naştere (sub 2,5 kilograme).
Nu este exclus ca femeile care au suferit un avort să aibă o sarcină sănătoasă, dacă există o monitorizare atentă şi un tratament adecvat, problemele pot fi reduse în totalitate.

Avortul interzis în unele ţări

În unele ţări, avortul este interzis tocmai pentru că ovulul proaspăt fecundat este considerat o formă de viaţă. În alte ţări, în schimb, momentul zero al vieţii este considerat atunci când fătul are cord şi îi bate inima. Sau unii consideră că viaţa începe în momentul în care fătul poate supravieţui în mediul extern.

Fenomenul de întrerupere a sarcinilor are urmări şi asupra societăţii, aceasta ar fi mult mai fericită dacă membrii ei nu ar fi răniţi de traumatismul uciderii copiilor nenăscuţi. Orice boală fizică sau psihică a indivizilor se reflectă asupra întregii societăţi. În afară de aceasta, uciderea copiilor nenăscuţi a dus la o scădere dramatică a natalităţii.

Avortul, cel mai mare păcat

A vorbi despre avort înseamnă a ne referi, potrivit moralei creştine, la cel mai mare păcat pe care îl poate săvârşi cineva în lume. La începutul creştinismului, trei păcate erau considerate a fi cele mai grave: apostazia, uciderea şi desfrânarea. Avortul se pare a fi sinteza acestor trei păcate laolaltă şi încă ceva mai mult. E ultima pecete a condamnării la dispariţie a iubirii conjugale. Dumnezeu a hotărât ca un prunc, înainte de a vedea lumina zilei, să petreacă vreme de nouă luni în sânul maicii sale. Acest sân îi este adăpost, hrană şi mijloc de apărare în faţa oricărei primejdii. Trupul mamei, sânul matern, este, fără îndoială, cel mai sigur loc ce poate ocroti o fiinţă umană. Mama căreia i s-a încredinţat ocrotirea copilului, îşi trădează această îndatorire, omorându-şi propriul ei odor. Faptul în sine priveşte adevărul că Dumnezeu însuşi intenţionează să creeze o făptură omenească şi că această făptură, apărută în sânul mamei, este prin avort, în mod deliberat, privată de viaţă, iar acest lucru nici nu este altceva decât un asasinat.

Delia Hriţuleac

3 COMENTARII

  1. este una care cred ca nu se practica LA ANIMALE – decat in laboratoarele de cercetare, diverse.

    altfel, SI ANIMALELE NOASTRE DE CURTE SUNT MAI RESPECTATE DECAT FEMEIA.

    sunt lasate sa-si urmeze cursul si rolul matern, natural – nu sunt MUTILATE nici pe moment nici pe viata, f. de priceperea medicilor.

    barbatii saraci nu se mutileaza asa – nici fizic nici psihic – „din cauze economice”, „economice de constiinta”, „pt. aparente de morala”, „pt. morala economica”, „din complexul vinovatiei”, „din constiinta de posibilitati, de vina, de societate, de imagine” si alte POR-CA-RII.

    bine ca macar le mai apara religia – cand – doborate de JUDECATORI si de TOATE ARGUMENTELE DE BUN-SIMT – pot sa mai incerce si ele un: „NU – ca religia…”

    asta – pe ele – pe femei – bine ca le apara macar religia – de la MUTILARE.

    cat despre picii pe care urmeaza sa-i cioparteasca barbar – si sa-i arunce-n galeti si apoi cine stie unde, mai bine pastrez reculegere si nu mai zic nimic.

    imi permit doar o intrebare: i-o fi durand – sau nu – or fi avand si ei strafulgerari de constienta – atunci – cine poate stii?…

    dar asa, ca metafora – e bine de filmat si servit la masa in loc de mancare – tatalui natural – BESTIEI care nu-si asuma raspunderea: PROPOZITIA: „NICI NU FAC OCHI – SI IATA, COPIII SI INCEP A PLATI PACATELE PARINTILOR”.

    EPILOG
    femeia care decide DE CAPUL EI SI FARA CONSTRANGERI – un AVORT = in fact – NU EXISTA.

    fiindca de mici, fetele pornesc cu bagaje EDUCATIONALE diverse. societatea INCA e BARBARA. dar se preface ca nu stie. si asa EDUCATIE au acele femei – rezulta ca sunt doar ZOMBI CE ROSTESC CA ALEG – DAR IN FACT – ELE CULEG O LIPSA DE SANSA – DIN START – a caror vina nu o poarta ele – ci MEDIUL.

    sa va ia dracu pa toti CINICII si DOBITOCII care considerati in avort o solutie.
    v-o transmite Ion. ca de la barbat la barbat. ca Marie se pare ca n-are consecventa? in locu ei, cu dintii si ghearele goale, m-as lupta, pt. fiecare idee. sa evoluam o data. sa nu mai fim jungla de dobitoace.

    lasati argumentele PARACIVILIZATE pt. INAINTE de a arunca asa repede fetele in viata sexuala. pan tot ce vehiculati cu industriile placerii, de parca asta ar fi o ratiune de a fi.

    pa urma tanara femeie sa trezeste urland in tacere – prinsa in plasa GROSOLANA a josniciei patri (patriarhale).
    uah, ce subiect. numa cand vad tema im vine sa iau furca si coasa la cine stiu io din cui.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.