Sindicatele din educaţie sunt hotărâte să continue protestele şi spun că ar putea merge până la blocarea anului şcolar şi a examenelor naţionale dacă Ministerul Educaţiei nu va găsi soluţii pentru rezolvarea problemelor salariale şi a disponibilizărilor din sistem.
În Bistriţa-Năsăud problemele nu sunt grave faţă de alte zone ale ţării, dascălii primind salariile la timp. Cu excepţia şcolilor din municipiul Bistriţa, în restul localităţilor cadrele didactice au primit integral sau parţial şi al 13-lea salariu.
Liderii celor patru federaţii sindicale din învăţământ s-au întâlnit, la mijlocul săptămânii trecute, cu ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, cu care au avut o discuţie de peste trei ore.
Deşi mulţumiţi că în sfârşit au fost primiţi de ministrul Educaţiei, sindicaliştii au fost total nemulţumiţi de rezultatul întâlnirii.
Secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), Constantin Ciosu, a declarat, la finalul întâlnirii, că este nevoie de un program de protecţie socială pentru cei care vor fi disponibilizaţi la 1 septembrie, aşa cum se întâmplă la CFR.
„Sistemul va pierde 30-35 la sută din salariaţi de la 1 septembrie şi de aceea avem nevoie ca aceştia să primească plăţi compensatorii”, a spus Ciosu.
De asemenea, liderul FEN a mai precizat că a cerut ministrului Educaţiei elaborarea unei hotărâri de urgenţă prin care toţi profesorii să primească majorările salariale prevăzute de Legea 221/2008, nu doar cei care au câştigat în instanţă acest drept.
„Sunt zeci de mii de procese câştigate de profesori în instanţă şi aceştia trebuie să-şi primească drepturile salariale conform Legii 221/2008. Am cerut ministrului să întocmească o hotărâre de guvern, aşa cum s-a întâmplat şi în 2001, prin care hotărârile judecătoreşti să fie generalizate pentru toate cadrele didactice. Există un precedent, deci este legal”, a precizat Ciosu.
El a mai spus că pentru luna februarie toţi profesorii şi-au primit salariile, banii fiind însă luaţi din trimestrele al III-lea şi al IV-lea al acestui an. Ciosu a adăugat că în acea parte a anului ar putea apărea din nou probleme.
Cu o zi înainte de întâlnirea programată între liderii de sindicat din educaţie şi ministrul Funeriu, o parte din cadrele didactice au întrerupt cursurile sau au pichetat prefecturile din judeţele de origine. Astfel, profesorii din judeţul Buzău au intrat în grevă timp de două ore, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile.
De asemenea, în Maramureş cadrele didactice au decis să închidă şcolile începând de marţi, pentru următoarele trei zile, iar la Baia Mare orele să fie suspendate joi, de la ora 8.00 până la ora 10.00, potrivit sindicaliştilor.
Profesorii de la Baia Mare ameninţă că vor munci jumătate de normă, corespunzător cu banii pe care îi primesc.
Mişcări sindicale serioase la nivel naţional
În condiţiile în care sindicaliştii s-au declarat nemulţumiţi de rezultatele discuţiilor purtate cu ministrul Funeriu, Colegiul naţional al Liderilor FSLI a hotărât ca începând cu 15 martie şi până în 2 aprilie să organizeze mitinguri, pichetări şi greve de avertisment la nivel teritorial. Ministerul Educaţiei, dar şi Guvernul nu vor fi nici ele scutite de pichetarea sindicaliştilor programate pentru perioada 12 aprilie – 30 aprilie. În perioada 1-15 mai vor fi organizate mitinguri de protest în toată ţara, iar între 15 şi 31 mai va fi declanşată greva de avertisment, urmând ca în iunie să se organizeze referendumul prin care se va decide intrarea în greva generală şi neîncheierea situaţiei şcolare.
Sindicaliştii vor depune de asemenea o plângere la forurile internaţionale pentru nepunerea în practică a sentinţelor judecătoreşti. Este vorba de sentinţele favorabile cadrelor didactice în urma acţionării în instanţă a forurilor superioare, dar şi a administraţiilor locale pentru plata a celor 50 de procente acordate prin lege în 2008 pentru majorarea salariilor din învăţământ, lege care nu a fost respectată şi aplicată.
Dacă ministeriul aprobă…
În judeţul Bistriţa-Năsăud, situaţia nu este încă atât de tragică ca în alte judeţe ale ţării. Dascălii bistriţeni şi-au primit integral banii pe luna februarie, fără să se fi sesizat diminuări salariale. De asemenea, în majoritatea şcolilor din judeţ a fost acordat, integral sau parţial, şi cel de-al 13-lea salariu, mai puţin în municipiul Bistriţa.
Motivul neacordării celui de-al 13-lea salariu în şcolile din Bistriţa este, se pare, lipsa banilor. Potrivit oficialilor Primăriei Bistriţa, banii vin de la minister, şi sunt alocaţi mai departe la şcoli prin administraţia locală, banii având destinaţie specială. „Cei care şi-au prins în statele de plată şi cel de-al 13-lea salariu, vor trebui să le refacă, deoarece banii sunt veniţi de la bugetul de stat prin Direcţia de Finanţe Publice. Deci banii care au venit pentru cheltuieli de personal de la bugetul statului sunt împărţiţi trimestrial. Noi, ca primărie, prin Direcţia de Finanţe Publice, am făcut o solicitare la minister pentru a se muta anumite sume de bani din trimestrele 3 şi 4 în trimestrul 1 pentru a se putea plăti acest al 13-lea salariu. Dacă ministerul aprobă această chestiune, se vor putea efectua plăţile, dacă nu, se va putea da doar un mic avans de maxim 5%, atât cât permite bugetul suplimentar pentru aceste plăţi”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa viceprimarul municipiului Bistriţa, George Avram.
Plata per capita, calculată din pix
Toate aceste sincope în sistemul de plată din învăţământul românesc au la bază, pe lângă criza economică, noul sistem de finanţare per capita, adică per elev/preşcolar. Despre astfel de standarde de cost, liderul FSLI BN, Titu Rauca are o părere foarte proastă. „Plata per capita n-a fost bine gândită din capul locului. Ea trebuia gândită referindu-ne nu numai la elevi şi preşcolari, ci având în vedere şi plata personalului nu numai a celui didactic, fiindcă aici e vorba şi de personalul auxiliar şi de cel nedidactic, deci trebuie să îi ai în vedere pe toţi”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa Titu Rauca. El a mai precizat că nimeni nu a înţeles criteriile după care s-au făcut calculele unei astfel de plăţi per capita. „Au făcut o chestiune contabilicească, rapidă, din condei şi au zis: câţi elevi avem la nivelul ţării? Au înmulţit cu suma prevăzută pentru mediul rural şi pentru cel urban şi avem un calcul global. Dar de aici şi până la realitatea din teritoriu şi la evoluţia demografică specifică tuturor zonelor e mult. Nu au făcut un studiu serios şi au pus căruţa înaintea cailor”, a comentat liderul FSLI BN.
Cât priveşte transferul unor sume din bugetul prevăzut pentru trimestrele 3 şi 4 în trimestrul 1, Rauca este convins că în a doua parte a anului sistemul de învăţământ va avea foarte mult de suferit. „Din octombrie încolo nu o să mai fie bani. Şi ministrul şi premierul au spus că sunt bani pentru salarii şi pensii, dar nu au spus şi sursa de unde vor avea aceşti bani”, a adăugat liderul FSLI BN.
Liana Mureşan
