Împrumuturi de milioane pe numele altora! (II). Declaraţiile martorilor din dosarul lui Emil Nistor, patronul de la Poiana Zînelor

Emil Nistor este acuzat de procurorii DNA Cluj de iniţiere de grup infracţional organizat, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, complicitate la înşelăciune în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. El a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte 17 persoane, printre care se află şi 3 directori de bănci, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Nistor a obţinut, în perioada 2005 – 2008, peste 6 milioane de lei de pe urma a circa 100 de credite luate de angajaţii săi pentru firma sa. Numai că la dosarele de credite, Nistor şi acoliţii săi au depus adeverinţe false de salarizare în care erau înscrise salarii cu mult mai mari decât obţineau în realitate angajaţii săi.

Dosarul în care Emil Nistor a fost trimis în judecată de procurorii DNA este unul foarte stufos, şi este pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud din ianuarie 2014. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, dar şi al noului Cod de Procedură Penală, dosarul a fost trimis în cameră preliminară pentru a fi verificate legalitatea actelor care au stat la baza urmăririi penale şi a întocmirii rechizitoriului. Practic, judecata pe fond a acestui dosar a început undeva pe la finele lunii septembrie 2014.

De menţionat că din dosarul penal în care Emil Nistor a fost anchetat cu privire obţinerea creditelor bancare în baza unor adeverinţe false, a fost disjunsă o altă cauză penală în care acesta este cercetat alături de alte şase persoane, tot cu privire la obţinerea de credite bancare.

Acesta nu este însă singurul dosar ajuns pe masa judecătorilor, fiindcă Emil Nistor a mai fost trimis în judecată, în 2011, de procurorii DIICOT, pentru fapte similare, împrumuturi luate de la CEC BANK în 2006. După 5 ani de procese însă, Nistor a scăpat cu o condamnare de 3 de închisoare cu SUSPENDARE.

Martorii din dosarul aflat acum pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud arată în faţa judecătorilor cum au ajuns titularii creditelor bancare, fără să ştie nici măcar ce sume „împrumută”.

Din declaraţiile oamenilor reiese faptul că Nistor şi acoliţii săi au profitat de faptul că majoritatea angajaţilor săi erau oameni simpli… care nu-şi puteau refuza patronul ce le-a oferit un loc de muncă. Locuri de muncă plătite cu bani puţini, de cele mai multe ori cu minimul pe economie din acea perioadă, atât cât oamenii să-şi ducă traiul de pe o zi pe alta.

Salariu real de 360 lei! În acte a sărit la 2.000

Unul dintre primii martori audiaţi de instanţă este Vasile Aurel Popârţac, care a contractat un credit bancar în valoare de 15.000 de euro de la BCR Năsăud, în iulie 2007.

„Pentru obţinerea creditului contractat la data de 31.07.2007 s-au prezentat de către membri grupului infracţional documente false (adeverinţă de salariu, contract individual de muncă în copie) întocmite în numele SC SOMEŞ HOLZ SRL.

Adeverinţa de salariu nr. 223/24.07.2007 a fost semnată în calitate de director general de învinuitul Porcius Maftei. La rubrica director economic apare scris numele SC EVALCONT ES SRL, fiind aplicată o semnătură în dreptul numelui societăţii. În adeverinţă se menţionează că Popârţac Vasile Aurel avea un salariu de încadrare de 2.500 lei şi un venit net lunar pentru perioada aprilie – iunie 2007 de 1.753 lei/lună.

Adeverinţa de salariu a fost completată cu date nereale de învinuitul Hădărău Dan Doruţ”, se precizează în rechizitoriul DNA.

În realitate, conform constatărilor procurorilor, Vasile Popârţac figura în actele firmei, respectiv contractul individual de muncă, cu un salariu de bază lunar de 440 lei, în timp ce netul se ridica la 363 lei. Salariul de încadrare i-a fost majorat abia în ianuarie 2010 la suma de 600 lei.

Când a fost audiat de procurorii DNA, Popârţac a declarat că a fost angajat de Emil Nistor în cursul anului 2007 la SC Someş Holz SRL, în baza unui contract de muncă şi a fost remunerat, din câte îşi amintea, cu suma de 1.000 lei.

A cedat la insistenţele lui Nistor

În faţa instanţei, declaraţia lui Popârţac sună puţin altfel.

„Am lucrat la Emil Nistor aproximativ 4 ani, în perioada de dinaintea luării creditului şi de după, a şi muncitor necalificat. Salariul era minim pe economie. În mână luam cu ceva mai bine. Cred că în mână luam aproximativ 500 lei lunar”, a declarat Vasile Popârţac în faţa judecătorilor.

Omul povesteşte şi cum a ajuns să contracteze creditul bancar.

„Îmi aduc aminte că m-a sunat pe telefon domnul Dan Hădărău, care lucra la personal la societatea unde eram şi eu angajat. M-a rugat să ajut patronul, să merg până la bancă şi nu am vrut să merg, am refuzat.

Mi-a spus Hădărău că motivul era să iau un credit pentru patron.

Am înţeles că în ziua în care am fost sunat pe telefon s-au deplasat la banca din Năsăud, la BR, mai multe persoane, angajate ca şi mine. A doua zi dimineaţă am fost sunat de Nistor Emil zis Tuţi, care mi-a solicitat acelaşi lucru, fără să îmi pomenească suma de bani şi nici condiţiile de rambursare. Nu am vrut să accept propunerea şi am închis telefonul.

La aproximativ 15 minute, o jumătate de oră m-a sunat patronul Nistor Emil care mi-a spus să îl ajut să ia credit, pentru că are nişte probleme, dar nu mi-a spus ce sumă este vorba.

Am refuzat, dar a insistat spunându-mi că «cât pământ are el nu are nimeni». În final m-a convins şi am plecat la bancă.

S-a deplasat după mine cu o camionetă, la domiciliu Dan Hădărău şi şoferul Dani Boldiş.

După ce am ajuns în Năsăud, am intrat cu Dan Hădărău în bancă. Pe mine m-a lăsat pe hol afară şi Hădărău a intrat într-un birou. După 15-20 de minute, a ieşit afară din birou şi m-a chemat şi pe mine. Am intrat în birou, acolo era o doamnă care avea un dosar ca şi dvs., nu m-a lăsat să citesc deloc, să văd despre ce este vorba, îmi arăta doar cu degetul unde să semnez.

Nu am întrebat-o pe femeie despre ce este vorba, oricum aceasta m-a grăbit să semnez. Am semnat de aproximativ 10 ori, în aprecierea mea.

Între timp, în timp ce eram la funcţionară, a sunat pe Hădărău Nistor Emil, am auzit că este el pentru că se auzea, pe telefonul mobil. Şi i-a comunicat lui Hădărăru să nu ridice banii că vine el să îi ridice.

Nu m-am mai deplasat la casierie, am ieşit afară din bancă, m-am urcat în bus şi am plecat spre casă”, a spus Vasile Popârţac în faţa instanţei.

Petru, fratele lui Emil Nistor, a luat 3 credite pentru „patron”

Printre cei care au contractat împrumuturi bancare se regăseşte chiar şi fratele lui Emil Nistor, Petru. Acesta, conform procurorilor, figurează cu trei credite.

Unul dintre acestea, în valoare de 30.400 lei, a fost contractat pe data de 14 iunie 2005 de la BCR Rodna. Procurorii arată în rechizitoriu că în adeverinţa de salariu depusă la dosarul de credit, Petru Nistor figura cu un salariu de încadrare în valoare de 28 milioane lei vechi (2.800 lei noi), iar venitul net lunar obţinut în perioada martie – mai 2005 a fost de 19.569.600 lei vechi/lună (1.956 lei noi). Respectivul document, mai arată procurorii, a fost semnat de Emil Nistor, în calitate de director genera, şi Maria Nuţu, în calitate de director economic, în timp ce Dan Doruţ Hădărău a fcăut menţiunea „conform cu originalul” pe copia prezentată la bancă, însă în dreptul acesteia nu a semnat nimeni, fiind aplicată doar o ştampilă SC ELIADA CONSULTING SRL.

Conform procurorilor, dosarul a fost întocmit de consilierul bancar clienţi retail Mihai Moroşan, şi aprobat de directorul agenţiei bancare din Rodna, Maria Terchilă.

Câteva luni mai târziu, mai precis pe data de 10 octombrie 2005, Petru Nistor obţine un al doilea credit bancar, în valoare de 148.000 lei, de data aceasta de la UniCredit Ţiriac Bank Bistriţa. Însă, ca şi prima dată, documentele depuse la dosar – adeverinţă de venit, carnet de muncă în copie – întocmite în numele SC BISTRIŢA AURIE SRL, au fost nereale. În adeverinţa semnată de Emil Nistor, în calitate de director general, şi de Dan Hădărău, în calitate de contabil şef, s-a menţionat că Petru Nistor avea un venit brut lunar de încadrare de 7.500 lei şi un salariu net lunar de 5.246 lei. Acest credit a primit undă verde din partea şefei unităţii bancare, Albina Moldovan, şi de managerul de relaţii Maria Monica Ştirbu, conform DNA.

După doi ani, mai precis în octombrie 2007, Petru Nistor a obţinut şi cel de-al treilea credit bancar, în valoare de 195.000 de euro. Unitatea bancară care i l-a acordat este BCR Tihuţa. Ca şi la primele două, a fost folosită adeverinţă cu date nereale, semnată de Emil Nistor, în calitate de director general, şi Costel Moldovan, în calitate de director economic, în care era consemnat un salariu de încadrare de 13.600 lei şi un venit pe perioada iulie-septembrie 2007 de 9.500 lei/lună. La acest dosar nu a fost depusă o copie după carnetul de muncă.

Potrivit procurorilor, creditele primite de la BCR, atât de la sucursala Rodna, cât şi de la acea din Tihuţa nu au fost rambursate, restanţele ridicându-se la 42.443,58 lei, respectiv 268.101,4 euro.

Jonglerii în scripte cu salariile

Procurorii DNA mai precizează în rechizitoriu că în conformitate cu raportul de constatare contabilă Petru Nistor nu a figurat înregistrat la ITM Bistriţa-Năsăud în perioada martie – mai 2005 cu contract individual de muncă încheiat cu SC ELIADA CONSULTING SRL, însă apărea în statele de plată ale acestei societăţi comerciale, conform cărora acesta a obţinut venituri lunare brute în valoare de 310 lei şi nete în valoare de 257,3 lei. În schimb, în luna mai, Petru Nistor a figurat pe statele de plată cu un salariu de 2.800 lei, brut, şi 1.961,76 lei, net. De asemenea, în luna iulie, bărbatul a figurat pe statele de plată ale aceleiaşi firme cu un salariu brut de 2.800 lei, cel net fiind de 2.004 lei, iar în august salariul acestuia scade vertiginos la 310 lei brut şi 258 lei net. În septembrie însă salariul lui Petru Nistor creşte precum Făt-Frumos din basme, ajungând la o valoare ireal de mare pentru acel an 2005: 7.500 lei brut şi 5.460 lei net.

În 2007, atunci când a contractat cel de-al treilea credit arată procurorii, Petru Nistor figurează la ITM BN cu contract individual de muncă, înregistrat în luna martie, în calitate de fasonator mecanic cu un salariu de bază de 528 lei. Ulterior, printr-o decizie emisă în ianuarie 2008 de SC BISTRIŢA AURIE, i-a fost majorat salariul la 600 lei.

În faţa procurorilor, Petru Nistor a declarat că a fost angajat în calitate de maistru, în cursul anului 2005, la SC ELIADA CONSULTING SRL, în baza unul contract individual de muncă, însă a susţinut că nu ştie dacă a fost angajat de Emil Nistor, fratele său, şi la celelalte societăţi comerciale.

Nu l-a menajat deloc

Deşi era vorba de fratele său, Petru a spus procurorilor că în momentul în care a contractat creditul de la BCR Rodna, el a fost contactat iniţial de Emil Nistor care i-a solicitat să meargă la bancă pentru a ridica nişte bani în numele firmei, iar în acest scop i-a solicitat actul de identitate. La baca din Rodna au mers împreună, iar acolo a semnat mai multe documente, fără însă a le citi, după care a plecat fără a ridica vreo sumă de bani. În acelaşi mod a procedat şi când a contractat creditul din 2007 de la BCR Tihuţa. Acesta a mai spus procurorilor că, despre faptul că a contractat creditele în nume personal şi nu pe numele firmei, a aflat doar atunci când a primit somaţii de la bancă.

În faţa judecătorilor,audiat în calitate de martor în februarie 2015, Petru Nistor a susţinut că îşi menţine declaraţiile date în faţa anchetatorilor DNA. Acesta a mai precizat că a lucrat la SC ELIADA CONSULTING SRL până în 2013, în momentul audierii fiind angajat la firma lui Emil Nistor zis Tuţu, menţionând că nu cunoaşte numele societăţii, dar că aceasta se ocupă cu creşterea animalelor dar are şi o fermă pomicolă pe raza localităţii Ocniţa.

„Pe scurt, în concret arăt că eu eram doar sunat de patron, fratele meu, Nistor Emil, la care eram angajat, să mă prezint cu buletinul pentru a accesa un credit de la bancă, procedând în acest fel în 3 cazuri.

Eu mă conformam. Mă prezentam la bancă, semnam actele dar în concret nu am beneficiat de nici unul din aceşti bani. În concret Nistor Emil mi-a comunicat că are probleme cu firma şi de aceea accesează creditele. (…)

Întrebat fiind expres arăt că aveam un salariu pe statul de plată cuprins între 15 milioane şi 20 de milioane lei vechi, în funcţie de cum făceam planul.

Eu cred că inculpatul Hădărău Dan Doruţ se ocupa în concret alături de Porcius Maftei pentru întocmirea actelor necesare acordării creditelor.

La momentul la care am accesat creditele inculpatul Nistor Emil mi-a dat asigurări că în 6-7 luni achită fiecare credit, aspect pe care eu l-am crezut pentru că firma mergea foarte bine în acea perioadă. (…) Nu ştiu dacă şi alte persoane au luat credite, din societăţile administrate de fratele meu în folosul acestuia, discuţii erau în firme, dar eu nu m-am luat după ele.

În concret ştiu că două din creditele pe care le-am luat în folosul lui Nistor Emil au fost achitate”, a declarat Petru Nistor în faţa judecătorilor.

Totodată acesta a fost întrebat de unul dintre avocaţii inculpaţilor din acest dosar dacă poate preciza în concret unde a semnat actele, respectiv unde se afla ghişeul la care le-a semnat.

Răspunsul lui Petru Nistor este în aparenţă mai mult decât ciudat. Ciudat fiindcă funcţionara care a întocmit dosarul de credit nu avea ce să caute la ghişeul indicat de acesta, adică acolo de unde se încasează banii sau se efectuează plăţi.

„La parter, la casierie unde se dădeau banii”, a spus Petru Nistor.

Petru Nistor a mai spus totodată că la ghişeu a fost o singură funcţionară, pe care nu a putut-o identifica printre persoanele aflate în sala de judecată în momentul declaraţiilor.

(Va urma)