O impresionanta delegatie din partea primariei Bistrita, condusa de catre vice-primarul Cornel Iliesi, s-a deplasat în Franta, la Besancon, în perioada 16-24 octombrie pentru a semna Carta care marcheaza zece ani de la înfratirea dintre cele doua localitati. Relatia dintre Bistrita si Besancon a început în anul 1997, când s-a semnat protocolul de înfratire între celer doua orase. Delegatia din care au facut parte 54 de persoane, pentru care Consiliul Local Bistrita a alocat suma de 40.000 lei, a fost primita de un simplu angajat al primariei orasului înfratit si în semn de respect pentru reprezentantii orasului Bistrita, s-a intonat Imnul regal si nu "Desteapta-te Române".
Vice-primarul Cornel Iliesi, la reîntoarcerea la Bistrita a declarat senin: "ce sa fac eu daca francezii nu au stiut care este Imnul României? Sa fac greva foamei?" Fiecare vizita a francezilor la Bistrita a fost considerata de bistriteni un adevarat eveniment, primirea care li s-a facut a fost mai mult decât princiara. Covor rosu, primire solemna, cu intonarea imnurilor nationale ale celor doua tari. Nici într-o situatie, celebrul imn francez, Marseilleza, nu a fost confundat cu fostul imn regal francez sau cu cel din Burundi. De fiecare data la Bistrita, în momentele oficiale au rasunat acordurile celebrului imn republican francez. În cadul unei conferinte de presa, viceprimarul Cornel Iliesi a declarat ca atât el, cât si consulul României la Strasbourg, Marcel Alexandru, invitat la sarbatoarea semnarii Cartei care marcheaza cei 10 ani de la înfratirea celor doua orase, le-a atras atentia francezilor asupra confuziei facute, iar la sfârsitul zilei, primarul din Besancon a prezentat scuze românilor. "A fost un moment penibil si jenant, dupa ce formatia angajata a terminat de intonat imnul regal, am cântat cu totii împreuna "Desteapta-te Române", a mai declarat Iliesi. Potrivit oficialului bistritean, vinovat de acest moment penibil ar fi o casa de discuri pariziana, careia autoritatile locale din Besancon i-au comandat partitura pentru imnul national al României si care le-a trimis imnul regal. Mai grav, a adaugat Cornel Iliesi, este ca acest imn se vinde în toata Franta, pe post de imn national al României si ca desi a mai fost de doua ori în vizita la Besancon, niciodata momentul nu a fost atât de solemn încât sa se impuna intonarea imnurilor nationale ale Frantei si României. Situatiii de acest gen s-au mai petrecut, mai ales la diferite întreceri sportive, când sportivilor români câstigatori ai medaliilor de aur, li s-a intonat imnul regal. Acestia au avut bunul simt si patriotismul necesar, pentru a coborî de pe podiumul de premiere si au refuza sa asculte un imn care nu este al tarii lor si în acelasi timp au protesat pentru jignirea adusa, în mod public.
Situatia a fost cu atât mai penibila cu cât municipiul Bistrita este orasul Imnului national, orasul în care s-a nascut autorul versurilor imnului national, Andrei Muresanu.
Zaharia Cotoc
